Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Cercetător de top trage un semnal de alarmă asupra ghidurilor actuale pentru sănătatea inimii. Recomandările universale ignoră realitățile din țările cu venituri mici și medii, avertizează profesorul Scott Lear.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, iar 80% dintre aceste decese au loc în țările cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, ghidurile globale privind sănătatea inimii sunt în continuare modelate în mare parte de cercetări realizate în țările bogate.
Scott Lear, profesor de științe ale sănătății la Simon Fraser University și titular al Catedrei Pfizer/Fundația pentru Inimă și Accident Vascular Cerebral în cercetarea prevenirii cardiovasculare, avertizează că aceste recomandări standardizate nu iau în considerare diferențele sociale și de mediu esențiale în înțelegerea și prevenirea bolilor de inimă.
"Lumea nu se oprește la țările cu venituri mari când vorbim despre recomandări universale, precum 75 de minute de exerciții fizice săptămânale sau consumul a cinci porții de fructe și legume pe zi", spune Lear, autorul principal al unei noi analize care investighează factorii sociali, de mediu și politici care influențează sănătatea cardiovasculară la nivel global, potrivit Oxford Academic.
Potrivit profesorului, este greșit să presupunem că viața cotidiană și contextul social sunt similare în întreaga lume.
"Este o diferență uriașă între o plimbare zilnică pe trotuarele din West End, Vancouver, și mersul la muncă în New Delhi, cel mai poluat oraș din lume, unde mulți oameni nu își permit o mașină, iar transportul public este deficitar. Mediul în care trăiesc oamenii și munca pe care o fac influențează profund sănătatea lor", explică Lear.
Analiza lui Lear se bazează pe datele colectate în cadrul studiului PURE (Prospective Urban Rural Epidemiology), un efort global început în 2002, care urmărește tendințele de sănătate în 28 de țări de pe cinci continente, implicând peste 212.000 de participanți.
Cercetătorii colectează la fiecare trei ani date complexe, de la chestionare detaliate la măsurători fizice precum greutatea, tensiunea arterială sau capacitatea pulmonară.
În plus față de mediile de activitate fizică, analiza a identificat și alți "factori din spatele factorilor" care influențează bolile cardiovasculare: nutriția, educația, fumatul, poluarea aerului, schimbările climatice, izolarea socială și accesul la tratament medical.
Tratamentul cardiac, revizuit. Ghidurile vechi au ignorat diferențele esențiale între țări și stiluri de viață - FOTO: Freepik
Lipsa exercițiului fizic este un factor de risc cunoscut în bolile cardiovasculare. Dar, spune Lear, nu doar cantitatea, ci și tipul de activitate contează.
Potrivit datelor, activitatea fizică auto-raportată este mai mare în țările cu venituri ridicate, în ciuda faptului că peste 22% dintre participanți stau jos mai mult de opt ore pe zi. În schimb, doar 4,4% dintre cei din țările sărace au raportat un timp atât de mare de sedentarism, dar nivelul lor general de activitate este mai redus.
"Diferența vine din natura activității. În țările cu venituri mici, activitatea fizică este adesea legată de muncă, transport sau treburi casnice, nu de timpul liber", precizează Lear.
O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, leguminoase, pește și lactate, reduce riscul bolilor de inimă. Însă disponibilitatea și accesibilitatea acestor alimente rămân o problemă majoră, în special în zonele rurale din țările sărace.
"Este uimitor să afli că, în multe dintre aceste comunități, fermierii nu-și permit să consume ceea ce cultivă. Pentru mulți dintre ei, cele cinci porții zilnice recomandate de fructe și legume ar însemna 50% din venitul lor lunar", spune Lear.
Analiza condusă de Scott Lear scoate la iveală limitele periculoase ale unui sistem de recomandări "universal valabile", care ignoră inegalitățile sociale, economice și de infrastructură ce afectează miliarde de oameni.
"Trebuie să ne îndepărtăm de soluțiile unice și să recunoaștem că sănătatea cardiovasculară este profund influențată de condițiile în care trăim. Altfel, riscăm să aplicăm reguli care nu funcționează decât pentru o mică parte a lumii", concluzionează cercetătorul.
Studiul PURE, finanțat parțial de Fundația pentru Inimă și Stroke Canada și de Pfizer, reprezintă una dintre cele mai ample inițiative globale în cercetarea cardiovasculară.
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Aceste trei băuturi trebuie evitate dacă ai colesterolul ridicat. Unele sunt considerate chiar sănătoase.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
