Tratamentul după implantarea unui stent, cât timp durează: dacă a fost o intervenție de urgență, lucrurile se schimbă

Durata tratamentului după un stent este variabilă. În funcție de caz, dacă intervenția a fost sau nu de urgență, tratamentul poate varia.
Când unui pacient i se implantează stenturi (micile tuburi din plasă metalică care ajută la deschiderea arterelor îngustate), medicii prescriu în mod obișnuit aspirină împreună cu un alt medicament care previne formarea cheagurilor. Aceste medicamente pot fi clopidogrel (Plavix), prasugrel (Effient) și ticagrelor (Brilinta). La fel ca aspirina, acestea împiedică componentele sanguine numite trombocite să se lipească și să formeze cheaguri. Cheagurile care se formează în interiorul stentului - cunoscut sub numele de tromboză stentică - pot duce la un atac de cord.
Dacă a fost urgență, tratamentul durează mai mult
Combinația de aspirină și unul dintre aceste medicamente antiplachete mai puternice este cunoscută sub numele de terapie antiplachetară duală (DAPT). Întrebarea cât timp ar trebui să ia DAPT după implantarea stentului a fost o problemă de dezbateri de ani de zile.
Liniile directoare actuale sugerează cel puțin un an la persoanele care au avut nevoie de stent de urgență și cel puțin șase luni după o procedură de stent non-urgență. Dar medicii pot ajusta această cronologie în funcție de situația specifică a individului. De exemplu, persoanele care primesc un stent după un atac de cord sau sindrom coronarian acut (o pierdere bruscă a fluxului de sânge în inimă) este posibil să rămână psub tratament cu aceste medicamente pentru o perioadă suplimentară după primul an, potențial pe termen nedefinit.
Dar asta presupune că nu dezvoltă complicații majore de sângerare, principalul efect secundar al DAPT. Sângerările majore includ sângerări abundente în scaun sau urină. Este posibil ca persoanele care dezvoltă sângerări majore să renunțe la administrarea medicamentelor mai devreme. În mod ideal, ar trebui să rămână pe DAPT cel puțin o lună, dacă este posibil. Rareori, sângerarea poate apărea în creier, care poate fi o complicație invalidantă sau fatală. De asemenea, pot apărea sângerări deranjante, cum ar fi sângerări frecvente ale gingiilor sau sângerări nazale; acest lucru ar putea justifica și scurtarea duratei DAPT, potrivit health,harvard,edu.
Aspirina, opțională
O altă opțiune pe care medicul o poate recomanda este să încetați să luați aspirină și să continuați să luați doar celălalt medicament antiplachetar. Utilizarea unui inhibitor al pompei de protoni, cum ar fi omeprazol (Prilosec), care este disponibil fără prescripție medicală, sau pantoprazol numai pe bază de prescripție medicală (Protonix) poate ajuta la reducerea riscului de sângerare gastro-intestinală la persoanele care iau DAPT, dar consultați mai întâi medicul.
Decizia de a continua tratamentul cu DAPT ar trebui reevaluată periodic de către medic pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Odată cu vârsta, oamenii dezvoltă adesea alte afecțiuni care cresc riscul de sângerare, atac de cord sau ambele.
-
-
-
Statinele, efect major asupra creierului21.10.2025, 18:01
-
Ucigașul invizibil din casele noastre21.10.2025, 15:48
-
Colesterolul mărit nu înseamnă automat risc de infarct, arată un nou studiu
Ce trebuie să știi dacă ai colesterolul mărit. Face diferența dintre viață și moarte.
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare
Hipertensiunea ucide peste 10 milioane de oameni pe an. Majoritatea deceselor ar putea fi prevenite
Bacteria comună care îți devastează inima. Cei mai mulți o au
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii. Dr. Silviu Dumitrescu recunoaște: Să nu mai ascundem lucrurile
Jumătate dintre atacurile de cord nu sunt din cauza arterelor. Care este cauza infarctului
Regula 80/20, soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
Ce înseamnă când îți auzi sunetul inimii. Cât de periculos este, de fapt
Exerciții simple de făcut în avion pentru prevenirea cheagurilor de sânge
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
Chirurgia inimii în secolul XXI. Dr. Victor Costache: Chirurgul trebuie să stăpânească toate tehnicile
Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este important
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Hipertensiunea, un pericol tăcut. Impactul major asupra creierului
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Tai chi şi yoga ajută la scăderea hipertensiunii arteriale "pe termen scurt"
Virusul respirator sincițial (VRS) poate crește riscul cardiac
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare
Inovație în Cardiologie. Dr. Dumitrescu: Practică, soluții aplicabile și complicații. Dr. Costache: Tehnologii robotice
Generațiile născute după 1960, mai expuse riscului de moarte din cauza bolilor cardiovasculare
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Apa poate duce la creșterea colesterolului. Ce se întâmplă, de fapt, în organism
Aspartamul, asociat cu riscuri cardiovasculare. Crește semnificativ nivelul de insulină. Favorizează formarea plăcilor arteriale
Antioxidantul care poate preveni degradarea inimii. Descoperirea făcută de medicii japonezi
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.