Durata tratamentului după un stent este variabilă. În funcție de caz, dacă intervenția a fost sau nu de urgență, tratamentul poate varia.
Când unui pacient i se implantează stenturi (micile tuburi din plasă metalică care ajută la deschiderea arterelor îngustate), medicii prescriu în mod obișnuit aspirină împreună cu un alt medicament care previne formarea cheagurilor. Aceste medicamente pot fi clopidogrel (Plavix), prasugrel (Effient) și ticagrelor (Brilinta). La fel ca aspirina, acestea împiedică componentele sanguine numite trombocite să se lipească și să formeze cheaguri. Cheagurile care se formează în interiorul stentului - cunoscut sub numele de tromboză stentică - pot duce la un atac de cord.
Combinația de aspirină și unul dintre aceste medicamente antiplachete mai puternice este cunoscută sub numele de terapie antiplachetară duală (DAPT). Întrebarea cât timp ar trebui să ia DAPT după implantarea stentului a fost o problemă de dezbateri de ani de zile.
Liniile directoare actuale sugerează cel puțin un an la persoanele care au avut nevoie de stent de urgență și cel puțin șase luni după o procedură de stent non-urgență. Dar medicii pot ajusta această cronologie în funcție de situația specifică a individului. De exemplu, persoanele care primesc un stent după un atac de cord sau sindrom coronarian acut (o pierdere bruscă a fluxului de sânge în inimă) este posibil să rămână psub tratament cu aceste medicamente pentru o perioadă suplimentară după primul an, potențial pe termen nedefinit.
Dar asta presupune că nu dezvoltă complicații majore de sângerare, principalul efect secundar al DAPT. Sângerările majore includ sângerări abundente în scaun sau urină. Este posibil ca persoanele care dezvoltă sângerări majore să renunțe la administrarea medicamentelor mai devreme. În mod ideal, ar trebui să rămână pe DAPT cel puțin o lună, dacă este posibil. Rareori, sângerarea poate apărea în creier, care poate fi o complicație invalidantă sau fatală. De asemenea, pot apărea sângerări deranjante, cum ar fi sângerări frecvente ale gingiilor sau sângerări nazale; acest lucru ar putea justifica și scurtarea duratei DAPT, potrivit health,harvard,edu.
O altă opțiune pe care medicul o poate recomanda este să încetați să luați aspirină și să continuați să luați doar celălalt medicament antiplachetar. Utilizarea unui inhibitor al pompei de protoni, cum ar fi omeprazol (Prilosec), care este disponibil fără prescripție medicală, sau pantoprazol numai pe bază de prescripție medicală (Protonix) poate ajuta la reducerea riscului de sângerare gastro-intestinală la persoanele care iau DAPT, dar consultați mai întâi medicul.
Decizia de a continua tratamentul cu DAPT ar trebui reevaluată periodic de către medic pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Odată cu vârsta, oamenii dezvoltă adesea alte afecțiuni care cresc riscul de sângerare, atac de cord sau ambele.
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
