7 cadre medicale diagnosticate cu coronavirus la Spitalul Militar Central București

Un comunicat al Spitalului Militar Central Carol Davila din București arată că „în concordanță cu prevederile Regulamentului General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR), putem confirma că, la acest moment, la nivelul unității noastre, au fost diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 un număr de 7 cadre medicale, testarea acestora a respectat metodologia națională, fiind personal medical simptomatic. S-a efectuat ancheta epidemiologică și s-au identificat contacții apropiați, aceștia fiind, la rândul lor, testați și autoizolați, fără evidențe, la acest moment, de transmitere secundară a infecției în rândul personalului medical. Spațiile unde au fost diagnosticate aceste personane au urmat procedurile stricte de dezinfecție și igenizare, conform standardelor internaționale în acest domeniu. În acest context, dorim să accentuăm faptul că, nu există niciun risc de răspândire a infecției virale în rândul personalului medical și între pacienți și personalul medical, cazurile identificate fiind unele izolate, la care nu s-a identificat link-ul epidemiologic, mai ales în contextul transmiterii comunitare a virusului, așa cum este la acest moment. Vă asigurăm, și pe această cale, că principala noastră misiune este aceea de a acorda un serviciu medical performant, în condiții de maximă siguranță și confort, pentru toți pacienții noștri, indiferent de sistemul acestora de asigurare, iar acest lucru nu se poate realiza fără un corp medical profesionist și apt din punct de vedere al sănătății, atât fizic, cât și mental”. 

Alte teste sunt însă în lucru, anunță reprezentanții Spitalului Militar Central. 

„Noile date de evoluție epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 pe teritoriul României indică existența transmiterii comunitare a infecției în populația generală. Din punct de vedere clinic, infecția cu SARS-CoV-2 se caracterizează printr-o variabilitate crescută a formelor clinice de prezentare, cu existența unui procent de cazuri asimptomatice, inaparente, dar care pot fi responsabile de transmiterea infecției la contacții apropiați. În absența unui context epidemiologic particular și a unui test de diagnostic validat, precum RT-PCR, este aproape imposibil de stabilit prezența infecției asimptomatice. O metodă posibil utilă pentru stabilirea istoricului de infecție cu SARS-CoV-2 în rândul persoanelor rămase asimptomatice pe parcursul evoluției epidemiei este supravegherea serologică prin teste ELISA IgG și IgM.

Testele ELISA folosite la acest moment sunt teste calitative pentru detecția anticorpilor de tip IgM și IgG anti-SARS-CoV-2 și nu reprezintă singurul criteriu de diagnostic. În cazul COVID-19, dinamica anticorpilor arată că cei de tip IgM se pozitivează după cca 7 zile de la debutul infecției și dispar după cca 4 săptămâni de infecție. Anticorpii de tip IgG apar la cca 14 zile de la momentul infecției și pot persista o perioadă îndelungată. Atragem atenția asupra faptului că una dintre limitele testului este legată de posibilitatea ca o infecție anterioară cu alte subtipuri de coronavirusuri să determine pozitivarea anticorpilor de tip IgG datorită similarităților antigenice dintre aceste virusuri. Ca atare, interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu maximă prudență și trebuie să țină cont de celelalte date epidemiologice, clinice și de laborator.

În acest sens, la nivelul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central "Dr Carol Davila" am demarat, în premieră națională, un proiect de evaluare serologică periodică a personalului medical și auxiliar prin determinarea anticorpilor de tip IgM și IgG anti-SARS-CoV-2 tocmai pentru a identifica eventualele persoane care au trecut prin infecție fiind asimptomatice. Subliniem că acest proiect nu substituie metodologia națională de indicație de testare prin RT-PCR a personalului medical simptomatic. Complementar determinărilor de anticorpi prin ELISA, sunt colectate datele de anchetă epidemiologică, acolo unde este cazul, datele de istoric al manifestărilor clinice anterioare și datele de laborator complementare, inclusiv testarea prin RT-PCR din exudatul nazal și faringian al celor care au rezultate pozitive atât pentru IgM cât și pentru IgG.

În cadrul acestui proiect, ne propunem testarea personalului, în etape, pentru a stabili nivelul de seroprevalență la baseline, iar ulterior prin evaluări periodice putem evalua dacă datele inițiale suferă modificări în dinamică.

Până acum s-au lucrat un număr de 128 de probe, dintre care 22 au fost pozitive pentru IgG și niciuna pozitivă pentru IgM. Persoanele identificate cu IgG pozitiv sunt testate și prin PCR din exudatul nazal și faringian pentru a se stabili debarasarea de virus sau nu. Precizăm că, în lucru, mai sunt încă 650 de probe.

În lumina datelor preliminare, considerăm mai degrabă că aceste rezultate pozitive de IgG reflectă o infecție anterioară cu alte subtipuri de coronavirusuri și puțin probabil cu SARS-CoV-2. Susținem această ipoteză și prin faptul că nu s-au identificat anticorpi de tip IgM în niciuna dintre probele testate, eliminând varianta unor infecții recente, în ultimele 4 săptămâni. În situația în care ar fi vorba de o infecție în antecedente cu SARS-CoV-2 aceasta s-ar fi produs cu cel puțin 6 săptămâni anterior momentului testării, ori acest lucru este puțin probabil având în vedere că în România a fost identificat primul caz de COVID-19 în data de 26 februarie în județul Gorj.

Proiectul nostru se află în derulare și reprezintă o propunere de supraveghere a infecției cu SARS-CoV-2 în rândul personalului medical și auxiliar din spital.

Pe măsură ce vom cumula mai multe date și vom stabili eventuala corelație cu expunerea la SARS-CoV-2 vă asigurăm de transparență în fața opiniei publice prin prezentarea rezultatelor aferente acestei supravegheri.

Este prematur la acest moment să tragem concluzii fără să avem date solide care să le susțină și ne delimităm de orice speculație apărută în spațiul public pe o temă atât de sensibilă și în continuă evoluție atât pe plan mondial cât și național”, se mai arată în comunicat.