Anumite tratamente împotriva sclerozei multiple ar anula protecția împotriva COVID
Anumite tratamente împotriva sclerozei multiple ar anula protecţia oferită de vaccinurile anti- COVID, susțin experții.
Anumite tratamente împotriva sclerozei multiple - anti-CD20 - ar anula protecţia oferită de vaccinurile împotriva COVID-19 şi ar creşte riscul de a dezvolta o formă gravă, atenţionează specialiştii în această afecţiune înainte de ziua mondială a acestei boli, marcată anual la data de 30 mai. "Pacienţii trataţi cu această clasă de tratamente sunt mai expuşi la forme grave de COVID-19 şi riscă să răspundă mai puţin bine la vaccinare", a explicat pentru AFP neurologul Jean Pelletier de la fundaţia franceză ARSEP (Ajutor pentru Cercetarea Sclerozei în Plăci).
Potrivit lui Pelletier, "aproximativ 20%" dintre pacienţii cu scleroză multiplă (SM) iau acest tip de tratament, fie la debutul bolii, fie pentru că celelalte medicamente nu au avut efect. La nivel mondial, se estimează că peste 2,8 milioane de persoane sunt afectate de această boală autoimună. Cele două substanţe medicamentoase vizate sunt rituximab şi ocrelizumab. Administrate "sub forma de perfuzii la fiecare şase luni", acestea sunt "extrem de eficiente în tratamentul de bază al sclerozei multiple", potrivit profesorului Pelletier. Dar, în ceea ce priveşte COVID-19, situaţia se schimbă.
Pe de o parte, riscul mai mare de a dezvolta forme grave de COVID-19 a fost evidenţiat în ultimele luni de mai multe studii, franceze, italiene şi americane, potrivit neurologului. Pe de altă parte, mai recent, au apărut temeri legate de vaccinare. "Vedem oameni cu SM trataţi cu aceste anti-CD20 care nu produc anticorpi după vaccinarea împotriva COVID-19", potrivit profesorului Pelletier. Există, prin urmare, riscul de "non-protecţie". Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât efectul acestor tratamente pare "probabil mult mai prelung" decât intervalul de şase luni în care sunt luate. În acest stadiu, aceste observaţii se bazează mai ales pe "cazuri speciale", însă studiile vor permite aflarea mai multor informaţii. Acesta este în special cazul unui studiu francez, care "îşi propune să evalueze efectul vaccinării împotriva COVID-19" la pacienţii trataţi pentru mai multe boli (cancer, boli de rinichi, diabet, SM şi altele), în funcţie de tratamentele pe care le iau.
În ceea ce priveşte scleroza multiplă, un număr de 600 de pacienţi urmează să participe la acest studiu. "Vom putea primi un prim răspuns în şase luni", a declarat profesorul Pelletier, potrivit căruia acest lucru ar putea face necesară o adaptare a strategiei de vaccinare la persoanele în cauză. "Această clasa de anti-CD20 nu este specifică sclerozei multiple, fiind utilizată şi în multe alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, psoriazisul... Prin urmare, este o chestiune care merge mai departe de SM", a subliniat specialistul.
Efectele observate ar putea fi explicate prin faptul că aceste medicamente acţionează asupra limfocitelor B, "celulele care produc anticorpi", potrivit profesorului. Pe de altă parte, nu există un semnal similar cu privire la alte medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (denumite DMARD), cum ar fi interferonii, care ar putea avea chiar un efect "oarecum protector", a precizat Pelletier. Scleroza multiplă este o boală autoimună a sistemului nervos central (creier şi măduva spinării). Afecţiunea provoacă o perturbare a sistemului imunitar, care atacă mielina, substanţa cu rol de protecţie a fibrelor nervoase, care acţionează precum o teacă.
"Este o boală încă relativ necunoscută", a subliniat la rândul său Brigitte Taittinger, cea care deţine funcţia de preşedinte al fundaţiei ARSEP. Cel mai adesea, provoacă pusee inflamatorii întrerupte de faze de acalmie. Tratamentul cu doze mari de corticosteroizi utilizat pentru a contracara doar aceste recidive (spre deosebire de tratamentele de fond) ar putea reprezenta, de asemenea, un factor de risc pentru formele grave de COVID-19, potrivit profesorului Pelletier, potrivit Agerpres.
-
-
-
-
Doliu în medicina românească. A murit dr. Narcisa Nicolescu13.07.2026, 15:44
-
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID, impact grav asupra creierului
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Long COVID, impact asupra creierului
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
