COVID-19: Tratamentul cu plasmă convalescentă, niciun beneficiu pentru pacienții în stare critică. STUDIU
Un studiu clinic internațional analizează efectele terapiei cu plasmă convalescentă în cazurile moderate și severe de COVID-19, dar a oprit înrolarea pacienților în stare critică, care necesită terapie...
Oamenii de știință implicați in studiul clinic REMAP-CAP au decis să întrerupe analiza pacienților COVID-19 în stare gravă tratați cuplasmă convalescentă după ce o cercetare inițială efectuată asupra a peste 900 de participanți internați la terapie intensivă a demonstrat că tratamentul cu acest produs - plasmă bogată în anticorpi prelevată de la persoane care s-au vindecat de boală - nu le-a îmbunătățit rezultatele.
Rezultatul care a condus la stoparea înrolării în studiul REMAP-CAP a pacienților în stare critică a arătat că există o probabilitate foarte mică - de 2,2% - ca acest tratament să reducă ratele de deces sau să scadă numărul zilelor în care pacienții au necesitat terapie intensivă.
„Nu au existat dovezi ale unui prejudiciu asociat cu administrarea plasmei convalescente”, notează cercetătorii, iar studiul clinic continuă să recruteze pacienți spitalizați cu boala COVID-19 care prezintă simptome moderate, dar care nu sunt internați la terapie intensivă.
„Este biologic plauzibil ca pacienții care nu produc anticorpi la momentul terapiei cu plasmă convalescentă și acei pacienți cu virus în exces să poată beneficia mai mult decât alții. Analizele noastre suplimentare vor explora acest lucru”, a arătat dr Manu Shankar-Hari, profesor de terapie intensivă în la Guy's and St Thomas' din Marea Britanie, unul dintre cercetătorii principali din studiul clinic.
Ipoteza care stă la baza utilizării plasmei convalescente ca tratament potențial pentru pacienții cu boala COVID-19 este aceea că anticorpii pe care îi conține ar putea neutraliza virusul, împiedicându-i replicarea și stopând dezvoltarea leziunilor la nivelul țesuturilor, notează imperial.ac.uk.
Studii mai restrânse asupra plasmei convalescente ca tratament aplicat la pacienții cu COVID-19, desfășurate în India și în Argentina, au arătat de asemenea că acest tratament nu prezintă niciun avantaj aparent în cazul celor aflați în stare gravă.
Deocamdată nu se știe de ce plasma convalescentă nu are efect la pacienții COVID-19 în stare critică, însă o ipoteză ar fi aceea că „leziunile pulmonare provocate de virus sunt prea avansate pentru ca ea să facă diferența”, după cum a declarat Alexis Turgeon, medic și profesor la Université Laval din Canada, care colaborează la studiul clinic.
„Anticorpii acționează prin stoparea virusului, nu prin tratarea simptomelor virusului", a precizat Gail Miflin, expertă în cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. „Există dovezi care apar din studiile internaționale conform cărora utilizarea înainte de terapie intensivă se poate dovedi mai eficientă”, a adăugat ea.
REMAP-CAP (link direct studiu) este un studiu clinic internațional care explorează o gamă de potențiale tratamente pentru COVID-19: 4.100 de pacienți cu boala COVID-19 au fost recrutați pentru studii clinice cu plasmă convalescentă la peste 290 de clinici din Europa, Americi, Asia, Africa și Australasia.
Concluzii separate din cadrul REMAP-CAP au indicat săptămâna trecută că tratarea pacienților în stare critică diagnosticați cu boala COVID-19 cu medicamentele Actemra de la Roche sau Kevzara de la Sanofi a îmbunătățit semnificativ șansele de supraviețuire și a redus timpul în care pacienții au necesitat terapie intensivă, notează Agerpres citând Reuters.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long COVID, impact asupra creierului
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
