OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
O cercetare făcută pe țesut cerebral la bolnavi decedați de COVID dezvăluie că infecția provoacă modificări moleculare semnificative în creier.
Medicul cardiolog Vasi Rădulescu vorbește, pe blogul său, despre un studiu foarte cuprinzător despre efectele COVID asupra creierului uman.
Acesta îl citează peTony Wyss-Coray, medic, profesor de neurologie și științe neurologice, Universitatea Stanford Școala de Medicină din Stanford, California, autor principal al studiului, care a declarat pentru Medscape Medical News: ”Urma pe care virusul o lasă în creier vorbește de inflamație puternică și perturbarea circuitelor cerebrale și seamănă cu modificările întâlnite în Alzheimer sau alte boli neurodegenerative”.
Cercetarea a fost publicată online, recent, în Nature. „Știm că până la o treime din persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezintă simptome cerebrale, inclusiv probleme de memorie și oboseală, iar un număr tot mai mare de persoane prezintă astfel de simptome mult timp după ce aparent s-au recuperat de la infecția cu virus. (...) Cu toate acestea, avem foarte puțină înțelegere a modului în care virusul provoacă aceste simptome și a efectelor sale asupra creierului la nivel molecular”, a adăugat autorul studiului, conform sursei citate.
Cercetătorii au descoperit în probele de țesut cerebral de la pacienții care au murit de COVID-19 că indiferent ce tip de celulă s-a studiat - diferite tipuri de celule nervoase, imune celule sau diferite celule de susținere din creier- oamenii de știință au sesizat modificări proeminente în comparație cu probele de țesut cerebral provenite de la persoane care au murit din alte cauze.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.