Monica Pop a susținut că actorul Bogdan Stanoevici a murit din cauza complicațiilor provocate de COVID-19, declarând, marți seară, la România TV, că Stanoevici suferea de alte afecțiuni despre care nu a vorbit niciodată și pe care publicul larg nu le cunoaște.
"Eu am ținut legătura cu medicii de la Pantelimon, știu ce s-a întâmplat și la Fundeni, acolo unde să știți că este foarte curat și eu nu am știință ca el să fi contactat altă bacterie. Într-adevăr, la începutul internării, de la Pantelimon, a avut o bacterie digestivă, probabil luată din spital, dar care s-a vindecat repede, s-a negativat repede, s-a negativat de COVID în 8 decembrie și din păcate, din cauza unor afecțiuni preexistente despre care nu vorbea niciodată, și-a pierdut funcționalitatea pulmonară, adică plămânii au fost foarte grav afectați de COVID.
Medicii au făcut absolut tot ceea ce puteau să facă și în momentul în care și-au dat seama că-i depășește, au făcut ei, la propunerea lor, l-au transferat acolo unde au considerat că are o șansă. Să știți un lucru, a existat la început dorința foarte apropiaților lui să meargă la Balș și el nu a vrut! Ăsta e motivul pentru care l-au dus la Pantelimon.
Am spus prietenilor mei: Dacă se salvează Bogdan, este efectiv una dintre minunile medicale ale lumii! Vă mai spun încă o dată, el nu a vorbit niciodată despre comorbiditățile lui! Comorbiditățile au pus un umăr foarte serios la agravarea stării lui generale! Majoritatea afecțiunilor erau pulmonare, iar boala asta care știm că atacă respirator... a dus la asta", a declarat Monica Pop, în direct la România TV.
Dr. Valeriu Gheorghiță, despre infecția cu Clostridium difficile; cauza decesului lui Bogdan Stanoevici
„Infecția cu Clostridium difficile cunoaște o largă răspândire în întreaga lume, inclusiv în România, cu o incidență crescută în ultimii ani ca urmare a selectării unei tulpini bacteriene hipervirulente (ribotipul 027) cu potențial de a cauza forme severe de boală, respectiv cu rezistență crescută la antibioticele folosite în mod uzual în practica medicală (cefalosporine de generația III și IV, fluorchinolone, carbapeneme)”, explică dr Valeriu Gheorghiță, într-un material de pe site-ul Spitalului Militar Central.
El spune că atunci când flora intestnală este disturbată de o boală sau de tratamentele pentru acestea, mai ales când vorbim de antibiotice, iar dezechilibrul ei face loc proliferării unor bacterii periculoase.
Cum apare infecția
„Compoziția florei intestinale este diferită de la un individ la altul, se poate modifica în timp și poate suferi variații majore în funcție de tipul de alimentație, bolile asociate și tratamentele administrate, în special cu antibiotice (...) Dezechilibrele florei intestinale „benefice” favorizează colonizarea, selectarea și multiplicarea bacteriilor patogene competitive, ca de exemplu Clostridium difficile.
Citește și mesajul lui Carmen Dorobăț, după moartea lui Bogdan Stanoevici
