Ministrul Sănătății Nelu Tătaru spune că avem nevoie de stare de alertă pentru că avem în continuare în medie circa 200 de cazuri noi pe zi și că măsurile necesare nu pot fi luate fără un cadru legal care...
„În stare de alertă putem impune niște lucruri, în starea epidemiologică doar putem gestiona niște ucruri”, a explicat Nelu Tătaru, la Digi24.
Dacă starea de alertă nu va fi aprobată de Parlamentul, ministrul spune că autoritățile vor trebui să apeleze la tot felul de tertipuri.
„România este încă într-un pericol sanitar. Dar ne obligă să relaxăm cam tot ce e de relaxat, nu mai avem acele măsuri sau contramăsuri în eventualele riscuri care devin și realități, creșterea transmiterii comunitare, creșterea numărului de azuri, pe o patologie care va sufoca o Terapie Intensivă, de care am scăpat până acum. Și ne va face pe noi, ca și Minister al Sănătății, ca și guvernați să căutăm tot felul de alternative. Alternative fiind ordine de ministru, stări de risc epidemic crescut. (...) Ministerul Sănătății are ordin de ministru, are proceduri, are protocoale pentru tot ce înseamnă situații epidemice, situații neobișnuite. Unitățile sanitare au planuri albe care se adaptează accidente colective etc. (...) Purtarărea obligatorie a măștii în acest sceneriu ar fi la limită, am încălca niște drepturi. În starea de alertă putem impune niște drepturi”, a explicat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății spune că nu s-ar putea institui stare de alertă doar pentru anumite zone.
În acest context (ideea) nu stă în picioare. Sunt focare peste tot, și avem focare în constituire. Nu putem pune alertă doar într-o anumită zonă. În cadrul stării de alertă, pentru o anumită zonă putem impune o izolare, putem impune o carantinare, în funcție de agresivitatea și mărimea focarului. Dar starea de alertă trebuie să existe. Un caz asimptomatic nu poate ieși din acea zonă în stare de alertă, că se mută în altă zonă și nu mai este în alertă. Gândiți-vă că avem asemenea cazuri asimptomatice care transmit. La Brașov, dacă ați văzut, când s-au reînceput activitățile în anumite întreprinderi, agenți economici, și-au testat muncitorii, și am văzut și rezultatele” a arătat Nelu Tătaru.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
