Ministrul Sănătății Nelu Tătaru spune că avem nevoie de stare de alertă pentru că avem în continuare în medie circa 200 de cazuri noi pe zi și că măsurile necesare nu pot fi luate fără un cadru legal care...
„În stare de alertă putem impune niște lucruri, în starea epidemiologică doar putem gestiona niște ucruri”, a explicat Nelu Tătaru, la Digi24.
Dacă starea de alertă nu va fi aprobată de Parlamentul, ministrul spune că autoritățile vor trebui să apeleze la tot felul de tertipuri.
„România este încă într-un pericol sanitar. Dar ne obligă să relaxăm cam tot ce e de relaxat, nu mai avem acele măsuri sau contramăsuri în eventualele riscuri care devin și realități, creșterea transmiterii comunitare, creșterea numărului de azuri, pe o patologie care va sufoca o Terapie Intensivă, de care am scăpat până acum. Și ne va face pe noi, ca și Minister al Sănătății, ca și guvernați să căutăm tot felul de alternative. Alternative fiind ordine de ministru, stări de risc epidemic crescut. (...) Ministerul Sănătății are ordin de ministru, are proceduri, are protocoale pentru tot ce înseamnă situații epidemice, situații neobișnuite. Unitățile sanitare au planuri albe care se adaptează accidente colective etc. (...) Purtarărea obligatorie a măștii în acest sceneriu ar fi la limită, am încălca niște drepturi. În starea de alertă putem impune niște drepturi”, a explicat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății spune că nu s-ar putea institui stare de alertă doar pentru anumite zone.
În acest context (ideea) nu stă în picioare. Sunt focare peste tot, și avem focare în constituire. Nu putem pune alertă doar într-o anumită zonă. În cadrul stării de alertă, pentru o anumită zonă putem impune o izolare, putem impune o carantinare, în funcție de agresivitatea și mărimea focarului. Dar starea de alertă trebuie să existe. Un caz asimptomatic nu poate ieși din acea zonă în stare de alertă, că se mută în altă zonă și nu mai este în alertă. Gândiți-vă că avem asemenea cazuri asimptomatice care transmit. La Brașov, dacă ați văzut, când s-au reînceput activitățile în anumite întreprinderi, agenți economici, și-au testat muncitorii, și am văzut și rezultatele” a arătat Nelu Tătaru.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
