Ministrul Sănătății Nelu Tătaru spune că avem nevoie de stare de alertă pentru că avem în continuare în medie circa 200 de cazuri noi pe zi și că măsurile necesare nu pot fi luate fără un cadru legal care...
„În stare de alertă putem impune niște lucruri, în starea epidemiologică doar putem gestiona niște ucruri”, a explicat Nelu Tătaru, la Digi24.
Dacă starea de alertă nu va fi aprobată de Parlamentul, ministrul spune că autoritățile vor trebui să apeleze la tot felul de tertipuri.
„România este încă într-un pericol sanitar. Dar ne obligă să relaxăm cam tot ce e de relaxat, nu mai avem acele măsuri sau contramăsuri în eventualele riscuri care devin și realități, creșterea transmiterii comunitare, creșterea numărului de azuri, pe o patologie care va sufoca o Terapie Intensivă, de care am scăpat până acum. Și ne va face pe noi, ca și Minister al Sănătății, ca și guvernați să căutăm tot felul de alternative. Alternative fiind ordine de ministru, stări de risc epidemic crescut. (...) Ministerul Sănătății are ordin de ministru, are proceduri, are protocoale pentru tot ce înseamnă situații epidemice, situații neobișnuite. Unitățile sanitare au planuri albe care se adaptează accidente colective etc. (...) Purtarărea obligatorie a măștii în acest sceneriu ar fi la limită, am încălca niște drepturi. În starea de alertă putem impune niște drepturi”, a explicat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătății spune că nu s-ar putea institui stare de alertă doar pentru anumite zone.
În acest context (ideea) nu stă în picioare. Sunt focare peste tot, și avem focare în constituire. Nu putem pune alertă doar într-o anumită zonă. În cadrul stării de alertă, pentru o anumită zonă putem impune o izolare, putem impune o carantinare, în funcție de agresivitatea și mărimea focarului. Dar starea de alertă trebuie să existe. Un caz asimptomatic nu poate ieși din acea zonă în stare de alertă, că se mută în altă zonă și nu mai este în alertă. Gândiți-vă că avem asemenea cazuri asimptomatice care transmit. La Brașov, dacă ați văzut, când s-au reînceput activitățile în anumite întreprinderi, agenți economici, și-au testat muncitorii, și am văzut și rezultatele” a arătat Nelu Tătaru.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
