Printre multiplele feluri în care obezitatea ne influențează negativ sănătatea și speranța de viață se numără și afectarea imunității.
Obezitatea, cum dă peste cap imunitatea
„Este cunoscut faptul că modificările metabolice asociate excesului de țesut adipos (în principal, obezitatea centrală, glicemia mare, hipertensiunea arterială și modificările lipidelor plasmatice: creșterea trigliceridelor și scăderea „grăsimilor bune” – HDL ) duc la o stare de inflamație cronică de mică amploare. Această se datorează secreției din uriașul organ endocrin care este masă adipoasă, mai cu seamă cea intraperitoneală, a unor mediatori proinflamatori (hormoni și citokine) și activării celulelor imune sub influență lor. Rezultatul global este scăderea capacității de luptă a organismului împotriva infecțiilor, cu evoluții mai frecvent nefavorabile și cu complicații, că și o eficiență considerabil mai mică a vaccinurilor în a induce un grad de imunitate”, arată Dr George Sirețeanu, medic primar chirurgie generală, specializat chirurgia obezității, EXCLUSIV pentru DCMedical.
Alături de disfuncțiile sistemului imun, obezitatea contribuie la o proastă apărare și prin bolile asociate ei, în primul rând diabetul zaharat, dar și bolile respiratorii sau cardiovasculare sau hepatice sau statusul procoagulant, punctează chirurgul.
Obezitatea, factor de risc independent
„Pandemia de afecțiuni respiratorii declanșată în 2019 de coronavirus (COVID 19) s-a răspândit cu repeziciune în întreagă lume. Nu a trecut multă vreme până s-a constat fără putință de tăgadă că, în termeni de frecvența spitalizării și severitatea bolii, sau de prognostic nefavorabil și mortalitate, obezitatea constituie un factor cu un puternic impact negativ, un factor de risc independent. Aceasta, în parte, datorat alterării funcției imune, cu un răspuns de apărare antivirala scăzută și eficiență mică a medicației antivirale și a vaccinurilor, și în parte a inflamației cronice. În plus, virusul COVID-19 are o afinitate pentru un receptor celular (ACE 2) care îi permite accesul în celulele organismului, iar țesutul adipos este unul dintre țesuturile cu cea mai mare expresie a ACE 2 din organism, ceea ce crește susceptibilitatea la virus”, detaliază Dr George Sirețeanu, medic primar chirurgie generală, specializat chirurgia obezității.
El spune că modificările de la nivelul mucoasei arborelui bronșic împiedică eliminarea secrețiilor și a virusurilor, favorizează replicarea și înmulțirea lor și grăbesc evoluția spre bronșiolită a acestui sindrom sever acut respirator care este SARS-CoV-2. Lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât se petrec la un pacient cu disfuncție respiratorie preexistentă de tip sindrom de apnee obstructivă în somn sau bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC).
Chirurgia bariatrică, o soluție viabilă
„Vestea bună este că după intervențiile chirurgicale bariatrice sau de chirurgie metabolică, odată cu scăderea ponderala substanțială și susținută, se constată nu numai îmbunătățirea stării generale de sănătate, a condiției cardiovasculare cu reducerea factorilor de risc, stabilizarea tensiunii arteriale, corectarea diabetului și ameliorarea funcției respiratorii, hepatice și renale, dar s-a constatat și creșterea supraviețuirii în cazul întâlnirii cu COVID-19”, continuă Dr George Sirețeanu.
Această boală care afectează într-o măsură disproporționat de mare vârstnicii și populația defavorizată economic și alimentar, inclusiv obezii, poate fi în cazul celor din urmă contrabalansată prin chirurgia bariatrică, care duce la dispariția stării de inflamație cronică și a nivelului ridicat de stres oxidativ și la ameliorarea statusului respirator.
„Pe scurt, o eventuală infecție virală cu COVID va avea manifestări clinice mai ușoare și va fi mai ușor tolerată. În concluzie, chirurgia bariatrică scade semnificativ riscul de admisie în terapie intensivă, ventilație mecanică sau moarte la pacienții obezi”, conchide Dr George Sirețeanu.
