Restaurante deschise: ce noi măsuri trebuie respectate
Noi măsuri de proitecție sanitară se impun pentru clienții restaurantelor și cafenelelor. Începând de azi, sunt permise activitățile de preparare, servire și consum al pouselor alimentare băuturilor alcoolice...
Autorităţile au stabilit noi măsuri de protecţie sanitară pentru clienţii restaurantelor şi cafenelelor, în contextul în care, începând de azi, sunt permise activităţile de preparare, servire şi consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice în unităţile din interiorul clădirilor.
„Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, a emis Ordinul pentru aprobarea Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activităţile de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, în unităţile de alimentaţie publică de tipul restaurantelor şi cafenelelor, din interiorul clădirilor, precum şi în spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor", se precizează într-un comunicat al MEEMA citat de agerpres.ro.
Astfel, la intrarea în unitatea de alimentaţie publică se face un triaj observaţional al clienţilor, iar accesul clienţilor cu semne vizibile de infecţie respiratorie va fi interzis.
La intrare, pe mese şi la grupurile sanitare vor exista dispozitive cu produse biocide avizate/autorizate, necesare dezinfectării mâinilor clienţilor.
De asemenea, operatorii economici trebuie să stabilească circuite cu sens unic dacă este posibil, ce trebuie parcurse de clienţi în unităţile de alimentaţie publică, astfel încât să se minimizeze contactele între clienţi (exemplu: înspre şi dinspre toaletă). Se vor utiliza semnalizări pentru a direcţiona clienţii pe benzi, dacă este posibil, pentru a facilita circulaţia, menţinând în acelaşi timp distanţa fizică între clienţi de 1,5 metri.
Portul măştii de către clienţi este obligatoriu în cazul deplasării în zonele comune ale unităţii de alimentaţie publică şi se interzice transferul meniurilor, solniţelor, olivierelor şi al altor obiecte de pe o masă pe alta. Acestea vor fi dezinfectate după plecarea clienţilor de la o masă şi, unde este posibil, se vor folosi meniuri de unică folosinţă.
Consumul de produse stând în picioare este interzis, pentru a minimiza circulaţia clienţilor în interiorul unităţii, la fel ca şi cel de alimente/băuturi la scaunele situate la bar. Şi activităţile de divertisment (dans) în cadrul unităţii de alimentaţie publică sunt interzise.
În unităţile cu plata la casa de marcat se vor instala panouri de protecţie din plexiglas şi va fi încurajată plata cu cardul, fie la casă, fie către personalul de servire.
Numărul maxim de clienţi de clienţi la o masă este de 6, excepţie de la această regulă făcând-o membrii de familie. Între mesele alăturate trebuie respectată distanţa, iar acestea vor fi amplasate pe principiul "o masă ocupată, una liberă", în cazul unităţilor de alimentaţie publică de tipul restaurantelor şi cafenelelor din interiorul clădirilor, sau, după caz, respectarea distanţei de minimum 2 m între ocupanţii scaunelor meselor alăturate, în spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor.
În funcţie de amplasarea meselor şi cu respectarea prevederilor normei, se va stabili numărul maxim de locuri care pot fi ocupate în cadrul unităţii de alimentaţie publică. Acest număr va fi afişat într-un loc vizibil, la intrarea în unitatea de alimentaţie publică.
Ocuparea locurilor se va face cu rezervare anterioară sau cu înscriere la sosire în registrul întocmit cu respectarea prevederilor Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (colectare date de contact pentru minim o persoană pentru fiecare masă), astfel încât să se evite aglomerările la intrarea în unitate şi să se faciliteze ancheta epidemiologică în cazul apariţiei unui caz de îmbolnăvire între clienţii localului.
Excepţie fac clienţii unităţilor de alimentaţie publică ce deservesc unităţi de cazare, unde rezervarea se poate face pe baza numărului camerei unde sunt cazaţi.
Personalul va purta mască la servirea mesei şi îşi va dezinfecta mâinile înainte de fiecare servire şi va asigura curăţarea şi dezinfecţia cu produse biocide avizate/autorizate a tuturor spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii, precum şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
Norma mai prevede asigurarea unei protecţii suplimentare a produselor alimentare din vitrinele deschise sau bufete situate în spaţiile de servire şi consum, limitând accesul clienţilor la produse şi preparate acestea fiind servite de personal care asistă servirea produselor din vitrine sau bufete.
Mesele vor fi dezinfectate după fiecare client/grup cu produse biocide avizate/autorizate, care necesită un timp minim de contact şi se recomandă aerisirea cât mai frecventă a incintelor, prin deschiderea ferestrelor şi/sau uşilor, cu folosirea sistemelor de aer condiţionat în caz de caniculă. Se asigură un program de întreţinere a echipamentelor de climatizare în concordanţă cu recomandările producătorului. Se asigură curăţarea şi schimbarea filtrelor pentru sistemele centralizate de aer condiţionat, precum şi curăţarea frecventă a filtrelor de la sistemele de ventilaţie din lifturi, în locaţiile unde accesul către unitatea de alimentaţie publică presupune folosirea acestuia.
"Precizăm că reluarea activităţilor în restaurantele şi cafenelele aflate în interiorul clădirilor, inclusiv în cazul celor din hoteluri, pensiuni sau alte unităţi de cazare, este permisă în judeţele/municipiul Bucureşti unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori", se precizează în comunicat.
Operatorii economici au obligaţia să respecte orarul de lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico - ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Măsura se stabileşte pentru unităţile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului şi/sau un număr în creştere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.
Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci nu este permisă.
-
-
De ce nu trebuie să cureți vinetele. Ce conține, de fapt, coaja lor09.08.2026, 20:00
-
-
-
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Canada anulează acordul pentru fabricarea vaccinurilor Novavax Covid-19
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Long COVID, impact asupra creierului
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
