Rezistența la leptină. De ce nu recunoaște creierul senzația de sațietate
Leptina este un produs hormonal din grăsimea corporală și controlează sațietatea. Dacă vă simțiți flămând, chiar și după ce ați mâncat o masă copioasă, e posibil să aveți rezistență la...
O persoană cu o funcție normală a leptinei nu va simți foamea după ce a mâncat, până nu este timpul pentru următoarea masă. Acest lucru se datorează faptului că organismulsecretă leptină atunci când ai mâncat suficient și îi spune creierului că ești plin. Funcția de leptină este compromisă atunci când există exces de țesut adipos în organism. Acest lucru duce la rezistența la leptină, care provoacă senzații de foame, chiar dacă o persoană a mâncat suficient, notează University Health News.
Când circulă prea multă leptină în fluxul sanguin, următoarele zone ale corpului sunt afectate:
Celulele corpului sunt copleșite atunci când circulă prea multă leptină în fluxul sanguin, iar celulele își închid receptorii pentru leptină, provocând rezistență la leptină. Dacă leptina nu intră în celule, creierul nu primește niciodată mesajul că este plin și persoana este predispusă la supraalimentare.
Leptina favorizează depozitarea suplimentară a grăsimilor.
De asemenea, leptina afectează fertilitatea, libidoul și pubertatea. Rezistența la leptină ar putea explica de ce fetele obeze au cu 80% mai multe șanse de a începe pubertatea mai devreme decât în mod normal.
Relația dintre trigliceridele înalte și leptină
Rezistența la leptină nu este singura bătălie în lupta împotriva supraalimentării. S-a demonstrat că trigliceridele ridicate blochează capacitatea leptinei de a traversa bariera sânge-creier (o căptușeală subțire care protejează creierul) pentru a transmite semnalul de sațietate creierului.
Zaharurile și alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, pastele, orezul și cartofii cresc considerabil trigliceridele, blocând astfel capacitatea leptinei de a-ți spune creierului că ești plin.
Dieta pentru rezistență la leptină
Dieta este primul pas pentru normalizarea nivelului de leptină. Supraalimentarea și consumul de prea multe dulciuri și alimente amidonice pot duce la rezistență la leptină, trigliceride ridicate și, prin urmare, la senzație de foame și pofte alimentare intense. Prin urmare, cheia rezistenței la dezlegare a leptinei este să adopți o dietă sensibilă la leptină, care te poate ajuta, de asemenea, să pierzi kilograme nedorite.
Pentru a depăși rezistența la leptină, încercați să includeți următoarele în dieta dvs.:
Eliminați dulciurile. Zaharul și siropul de porumb s-a dovedit că produc rezistența la leptină. Dulciurile cresc și trigliceridele, astfel încât leptina nu poate ajunge la creier.
Mănâncă o dietă mai scăzută în carbohidrați. Alimentele cu amidon (paste, orez, pâine, cartofi, porumb, produse de patiserie etc.) sporesc nivelul de zahăr din sânge și insulina. La rândul său, crește leptina.
Consumați grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de nucă de cocos, uleiul de măsline crud, avocado, somonul, etc. Grasimile sănătoase adecvate activează comutatorul de satietate al leptinei.
Mișcarea periodică, în special antrenamentul de forță și antrenamentul pe intervale, ajută la scăderea nivelului de leptină.
-
-
-
-
Ce se întâmplă dacă mănânci carne de pui crudă10.04.2026, 20:05
-
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
COVID, impact grav asupra creierului
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
