Rezistența la leptină. De ce nu recunoaște creierul senzația de sațietate
Leptina este un produs hormonal din grăsimea corporală și controlează sațietatea. Dacă vă simțiți flămând, chiar și după ce ați mâncat o masă copioasă, e posibil să aveți rezistență la...
O persoană cu o funcție normală a leptinei nu va simți foamea după ce a mâncat, până nu este timpul pentru următoarea masă. Acest lucru se datorează faptului că organismulsecretă leptină atunci când ai mâncat suficient și îi spune creierului că ești plin. Funcția de leptină este compromisă atunci când există exces de țesut adipos în organism. Acest lucru duce la rezistența la leptină, care provoacă senzații de foame, chiar dacă o persoană a mâncat suficient, notează University Health News.
Când circulă prea multă leptină în fluxul sanguin, următoarele zone ale corpului sunt afectate:
Celulele corpului sunt copleșite atunci când circulă prea multă leptină în fluxul sanguin, iar celulele își închid receptorii pentru leptină, provocând rezistență la leptină. Dacă leptina nu intră în celule, creierul nu primește niciodată mesajul că este plin și persoana este predispusă la supraalimentare.
Leptina favorizează depozitarea suplimentară a grăsimilor.
De asemenea, leptina afectează fertilitatea, libidoul și pubertatea. Rezistența la leptină ar putea explica de ce fetele obeze au cu 80% mai multe șanse de a începe pubertatea mai devreme decât în mod normal.
Relația dintre trigliceridele înalte și leptină
Rezistența la leptină nu este singura bătălie în lupta împotriva supraalimentării. S-a demonstrat că trigliceridele ridicate blochează capacitatea leptinei de a traversa bariera sânge-creier (o căptușeală subțire care protejează creierul) pentru a transmite semnalul de sațietate creierului.
Zaharurile și alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, pastele, orezul și cartofii cresc considerabil trigliceridele, blocând astfel capacitatea leptinei de a-ți spune creierului că ești plin.
Dieta pentru rezistență la leptină
Dieta este primul pas pentru normalizarea nivelului de leptină. Supraalimentarea și consumul de prea multe dulciuri și alimente amidonice pot duce la rezistență la leptină, trigliceride ridicate și, prin urmare, la senzație de foame și pofte alimentare intense. Prin urmare, cheia rezistenței la dezlegare a leptinei este să adopți o dietă sensibilă la leptină, care te poate ajuta, de asemenea, să pierzi kilograme nedorite.
Pentru a depăși rezistența la leptină, încercați să includeți următoarele în dieta dvs.:
Eliminați dulciurile. Zaharul și siropul de porumb s-a dovedit că produc rezistența la leptină. Dulciurile cresc și trigliceridele, astfel încât leptina nu poate ajunge la creier.
Mănâncă o dietă mai scăzută în carbohidrați. Alimentele cu amidon (paste, orez, pâine, cartofi, porumb, produse de patiserie etc.) sporesc nivelul de zahăr din sânge și insulina. La rândul său, crește leptina.
Consumați grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de nucă de cocos, uleiul de măsline crud, avocado, somonul, etc. Grasimile sănătoase adecvate activează comutatorul de satietate al leptinei.
Mișcarea periodică, în special antrenamentul de forță și antrenamentul pe intervale, ajută la scăderea nivelului de leptină.
-
Ce se întâmplă în corp după ce oprești injecțiile pentru slăbit11.06.2026, 23:49
-
-
Ce se întâmplă în corpul tău dacă renunți la zahăr timp de 14 zile11.06.2026, 21:32
-
-
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
COVID-19, evoluție neașteptată
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
