Care sunt sursele de carbohidrați buni și cum pot fi combinați nutrienții alimentari pentru a aduce beneficii sănătății.
Carbohidrații - fibrele, amidonul și zaharurile - sunt nutrienții alimentari pe care organismul îi transformă în glucoză, energia de care are nevoie pentru o bună funcționare.
Specialistul în nutriție și boli metabolice, dr. Ruxandra Pleșea a explicat care sunt diferențele dintre cele două tipuri de carbohidrați, dar și cum putem avea o alimentație echilibrată și sănătoasă prin asocierea potrivită dintre carbohidrații buni și cei răi.
”Sunt multe mituri legate de carbohidraţi, cum că toţi sunt răi. Ştim clar, că acei carbohidraţi rapizi şi rafinaţi în exces fac rău, acest rău însemnând că pot să ducă la puternice influenţe hormonale cu efect de câştig în greutate, pot să destabilizeze flora intestinală, pot să ducă în timp la instalarea sindromului metabolic şi aceştia trebuie consumaţi cu măsură”, a declarat dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
”La polul opus sunt carbohidraţii complecşi sau lenţi. De ce se numesc aşa? Pentru că ei fiind structuri complexe vor elibera lent glicemia în sânge.
Toţi carbohidraţii pe care noi în consumăm în final, vor deveni acea unică moleculă de glucoză, care este combustibilul preferat al organismului nostru, fără de care creierul nu poate supravieţui. Aşadar, viaţa fără ei nu este posibilă, însă modul în care noi îi folosim ne influenţează în bine sau în rău.
Ei se digeră lent, eliberează lent glucoza, un mecanism care place foarte mult organismului nostru şi care are un efect protector pentru câştigul în greutate”, a explicat medicul.
”Ce înseamnă carbohidraţi lenţi, de ce se eliberează lent glucoza? Pentru că ei sunt complicaţi, sunt acolo multe molecule. În structura alimentelor bogate în carbohidraţi lenţi şi nerafinaţi intră şi fibrele, lucru care va scădea acest indice glicemic, adică acea viteză cu care se eliberează glucoza în sânge.
Există uneori şi asociere de proteine chiar şi grăsimi în acele alimente şi atunci tot acest proces de care vă povesteam are loc lent”, a mai spus medicul, adăugând o listă de alimente în care aceștia se găsesc, dar și care este rolul lor.
”Îi găsim în leguminoase, în acele boabe de linte, mazăre, năut, fasole. Acolo sunt şi proteine şi fibre. Ele au un rol decisiv în modul în care noi simţim foamea, saţietatea, în a controla insulino-rezistenţa şi deci greutatea.
Alte surse de carbohidraţi lenţi sunt cerealele, dar integrale, nu rafinate, că rafinarea înseamnă renunţarea la fibre, la germene, şi păstrarea doar a amidonului.
Chiar şi pastele integrale sunt benefice, deşi pastele nu au un indice glicemic foarte crescut”, a explicat nutriționistul.
Potrivit nutriționistului, desertul, un aliment plin de carbohidrați răi, este indicat a se consuma după o masă mai bogată, dar sănătoasă, realizându-se astfel un echilibru între cele două tipuri de carbohidrați.
”Carbohidraţi un pic mai rapizi găsim în fructe. Aici în fructe nu sunt grăsimi şi proteine pentru a tampona acest indice glicemic, de aceea fructele au un indice glicemic mediu.
Dar noi putem să facem bine și scădem răutatea carbohidraţilor din fructe, asociindu-le la o masă, spre exemplu, cu nuci, cu seminţe, cu oleaginoase. Ele conţin fibre, proteine şi carbohidraţi, dar această asociere conduce la o masă cu un indice glicemic scăzut”, a mai spus nutriționistul.
Studiile științifice asupra funcțiilor și rolul carbohidraților în organism au descoperită că aceștia:
- furnizează organismul energie. Majoritatea alimentelor cu carbohidrați sunt digerate și transformate în glucoză înainte de a intra în sânge.
- carbohidrații buni ajută la conservarea mușchilor. Consumul a cel puțin unui carbohidrat pe zi este o modalitate de a preveni pierderea masei musculare.
- stimulează sănătatea digestivă. Grupul de fibre dietetice susține metabolismul și ajută la eliminarea toxinelor din corp, în mod regulat, fiind potrivite pentru un slăbit sănătos.
- influențează sănătatea inimii și diabetul. Consumul excesiv de carbohidrați afectează sănătatea inimii și crește riscul de diabet zaharat. Cu toate acestea, fibrele dietetice pot susține sănătatea inimii și nivelurile glicemice din sânge, arată Healthline.
Vezi și: 11 superalimente hipocalorice. Ajută la scăderea în greutate, dar și la diversificarea meniului
Acesta este cel mai rău lucru cu care se confruntă diabeticii. Le dereglează glicemia chiar și când este administrat tratamentul.
Acest aliment care se regăsește în aproape orice bucătărie ne omoară cu zile. Duce la infarct și AVC.
Aceste trei semne ale diabetului apar dimineața. Sunt puse adesea pe seama somnului.
De ce te doare stomacul când mănânci roșii. Detaliul la care să fii atent.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
Acesta este trucul care te ajută să nu faci diabet. Reglează glicemia și nu mai faci diabet.
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Aceasta este cea mai mare greșeală pe care o facem când mâncăm, iar consecințele sunt însemnate.
Acestea sunt cele mai importante semne ale glicemiei mărite, dacă ai peste 50 de ani.
