EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre grătare. Dr. Florin Bălănică: Pot duce la tulburări ale stomacului

Într-o lume în care grătarul este adesea o metodă preferată de preparare a cărnii, este important să înțelegem riscurile asociate cu această practică culinară populară. Carnea gătită la grătar, în special atunci când este expusă direct la flacără, poate genera substanțe care pe termen lung pot afecta sănătatea sistemului digestiv.

Prepararea alimentelor pe grătar este o metodă populară și gustoasă de gătit, însă există anumite riscuri asociate, mai ales atunci când vine vorba de alimentele prăjite. În special, procesul de prăjire pe grătar poate conduce la formarea acrilamidei, o substanță chimică care poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre.

Ce se întâmplă, de fapt, când preparăm carnea pe grătar

Grătar - FOTO: Freepik@vecstock

Carnea gătită la grătar, cu flacără directă, este o delicatesă apreciată în întreaga lume pentru aroma și gustul său inconfundabil. Cu toate acestea, cercetările recente aruncă lumină asupra riscurilor potențiale pe care le poartă pentru sănătatea noastră digestivă.

Dr. Florin Ioan Bălănică, specializat în Psihonutriție și Terapie Medicală Nutrițională, fondator MetodaDrBălănică a explicat, în exclusivitate pentru DC MEDICAL, de ce ne expunem unor riscuri atunci când consumăm alimentele preparate la grătar.

"Carnea dacă o preparăm prin foc, la grătar și carnea este în contact direct cu flacăra, acei produși care se degajă, sunt produși care pe termen lung și într-un consum constant pot duce la tulburări ale sistemului digestiv, în special la cele ale stomacului" a explicat dr. Florin Ioan Bălănică, specializat în Psihonutriție și Terapie Medicală Nutrițională, fondator MetodaDrBălănică, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.

Studiile au asociat expunerea la aceste substanțe toxice cu afecțiuni precum inflamația cronică a tractului gastrointestinal, refluxul gastroesofagian și gastrita. În plus, aceste substanțe pot perturba echilibrul florei intestinale benefice, ceea ce poate agrava disconfortul și problemele digestive.

Vezi și: Complicațiile diabetului de tip 2, diminuate. Combinația care reduce riscul de boli cardiovasculare și renale

Expunerea pe grătar produce substanțe chimice

Expunerea cărnii la flacără poate produce substanțe chimice precum hidrocarburi policiclice aromatice (HPA-uri) și amine heterociclice (HA-uri), care sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a fi toxice și carcinogene în anumite condiții. Consumul frecvent și pe termen lung de carne gătită la grătar, în special atunci când este arsă sau carbonizată, poate crește riscul de tulburări ale sistemului digestiv, cu impact negativ asupra sănătății stomacului și intestinelor.

Cercetările au arătat că expunerea prelungită la HPA-uri și HA-uri poate fi asociată cu inflamații cronice ale tractului gastrointestinal, precum și cu afecțiuni precum refluxul gastroesofagian și gastrita. În plus, aceste substanțe pot afecta flora intestinală benefică, ceea ce poate duce la dezechilibre digestive și disconfort.

Vezi și: Deliciul de pe masa de Paște care are efecte psihoactive. Dr. Cristian Paparău: Nu ar trebui să ne mire. Se pozitivează la fel ca la un consumator de droguri de mare risc

Acrilamida, ce este

Acrilamida este o substanță chimică formată în mod natural în timpul procesului de gătire la temperaturi ridicate, cum ar fi prăjirea, coacerea sau prăjirea. Este produsă prin reacții chimice între aminoacizi și zaharuri, în special în alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi cartofii și cerealele.

Acrilamida a fost clasificată ca fiind "probabil carcinogenă pentru oameni" de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), în funcție de dovezi din studiile pe animale și observații epidemiologice limitate la om.

Alimentele care pot conține acrilamidă în cantități semnificative includ chipsuri de cartofi, cartofi prăjiți, biscuiți, pâine prăjită și alte produse de patiserie care sunt gătite la temperaturi ridicate. Reducerea expunerii la acrilamidă poate fi realizată prin gătitul alimentelor la temperaturi mai scăzute, evitând supra-coacerea și evitând consumul excesiv de alimente prăjite și prăjite.