Herniile abdominale: când trebuie operate și care sunt metodele actuale

Herniile abdominale sunt printre cele mai frecvente patologii tratate chirurgical, iar incidența lor crește odată cu înaintarea în vârstă, creșterea greutății corporale sau ca urmare a unor eforturi fizice...
Deși multe persoane ignoră simptomele inițiale, considerând că o umflătură abdominală este inofensivă, o hernie netratată poate evolua spre complicații grave, necesitând intervenție chirurgicală de urgență.
Ce este hernia abdominală și cum se manifestă
O hernie abdominală apare atunci când un organ intern sau o parte a acestuia străpunge peretele muscular al abdomenului printr-un punct slab, formând o umflătură vizibilă de la exterior. Acest defect poate fi congenital (din naștere) sau dobândit în urma unor factori mecanici, cum ar fi efortul excesiv, sarcina, tusea cronică, constipația persistentă sau intervențiile chirurgicale anterioare.
Cele mai frecvente tipuri de hernii abdominale includ:
- hernia inghinală: mai frecventă la bărbați, apare în zona inghinală;
- hernia femurală: situată sub ligamentul inghinal, mai frecventă la femei;
- hernia ombilicală: la nivelul buricului, des întrâlnită la sugari și femei post-sarcină;
- hernia epigastrică: pe linia mediană, între stern și ombilic;
- hernia incizională: apărută pe locul unei cicatrici postoperatorii.
Simptomatologia poate varia în funcție de tipul, mărimea și stadiul herniei. Cele mai comune simptome includ:
- o umflătură vizibilă, mai pronunțată la efort sau în poziția verticală;
- durere sau senzație de arsură la nivelul herniei;
- disconfort în timpul tusei, râsului, ridicării obiectelor sau mersului;
- simptome digestive, cum ar fi greață, balonare sau constipație.
Unele hernii pot fi reductibile, dar altele pot deveni incarcerate (rămân blocate) sau strangulate (fluxul sanguin este compromis), necesitând intervenție chirurgicală imediată.
Când trebuie operată o hernie abdominală
Deși unele hernii mici și asimptomatice pot fi supravegheate prin monitorizare clinică periodică, recomandarea generală este ca orice hernie abdominală să fie evaluată de un chirurg. Timpul optim de operare diferă de la caz la caz, în funcție de factori precum:
- prezența simptomelor (durere, disconfort);
- dimensiunea herniei și ritmul de creștere;
- riscul de complicații (incarcerare, strangulare);
- activitatea fizică și stilul de viață al pacientului;
- starea generală de sănătate.
Odată devenită simptomatică, hernia nu se "vindecă" de la sine. Cu cât se intervine mai devreme, cu atât intervenția este mai simplă, iar recuperarea mai rapidă. Amânarea poate duce la blocarea intestinului sau la ischemia unei porțiuni de organ, necesitând intervenții complexe și chiar rezecții intestinale.
Metode actuale de tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical este singura opțiune curativă pentru herniile abdominale. Tehnicile actuale pot fi grupate în două mari categorii: chirurgie deschisă clasică și chirurgie laparoscopică (minim invazivă). Dacă locuiești în zonă și ai nevoie de o evaluare corectă, un consult într-o clinică de chirurgie generală Baia Mare îți poate oferi cele mai bune opțiuni de tratament pentru herniile abdominale.
Chirurgia deschisă clasică presupune realizarea unei incizii la nivelul herniei, reintroducerea organului herniat în cavitatea abdominală și întărirea peretelui muscular cu ajutorul unei plase sintetice (mesh). Este metoda preferată în cazurile voluminoase, strangulate sau încărcate infecțios.
Chirurgia laparoscopică, tot mai utilizată, implică introducerea unei camere video și a instrumentelor chirurgicale prin 2–3 incizii mici. Această tehnică oferă multiple avantaje: durere postoperatorie mai mică, risc scăzut de infecții, spitalizare redusă și reluarea rapidă a activităților zilnice.
Metoda robotică, o extensie a celei laparoscopice, este folosită în centre specializate pentru cazuri complexe. Oferă precizie superioară și control avansat, dar costurile sunt mai ridicate.
Indiferent de metoda aleasă, majoritatea intervențiilor se efectuează cu montarea unei plase sintetice pentru a preveni recidiva. Tipul de anestezie (generală sau locală) este stabilit în funcție de complexitatea intervenției și de starea pacientului.
Recuperare și prevenții
Recuperarea postoperatorie variază în funcție de tehnică. După laparoscopie, majoritatea pacienților pot merge acasă în aceeași zi sau a doua zi, iar reluarea activității obișnuite este posibilă în 7–10 zile. După intervențiile clasice, perioada de recuperare este de aproximativ 3–4 săptămâni.
Pentru a preveni recidiva, se recomandă:
- evitarea efortului fizic intens pentru 6 săptămâni;
- tratarea constipației și a tusei cronice;
- menținerea unei greutăți corporale optime;
- urmărirea postoperatorie conform indicațiilor medicului.
Diagnosticarea și tratarea precoce a herniilor abdominale sunt esențiale pentru a evita complicațiile severe și pentru a asigura o calitate optimă a vieții. Evaluarea de către un medic chirurg este primul pas spre o soluție corectă și personalizată.
-
-
-
Cum se spală, de fapt, blugii. Truc genial de la Adina Buzatu05.09.2025, 19:38
-
-
Cancerul hepatic, mortalitate ridicată. Stilul de viață, factor decisiv
Acest tip de cancer, extrem de comun, ucide într-un ritm alert. Medicii avertizează că numărul deceselor s-a dublat în ultimii 20 de ani.
5 alimente care îți distrug flora intestinală. Le mănânci zilnic! Iată cu ce le poți înlocui
"Am avut gaze și m-am balonat în ultimele luni". Ce este sindromul intestinului permeabil
Testul neinvaziv al hemoragiilor oculte, ce este. Dr. Carmen Gabriela Lamatic: Poate fi influențat
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Cum influențează cafeaua diversitatea bacteriană a intestinului. Legătura dintre sănătatea intestinală și consumul moderat de cafea
Un nou studiu evidențiază legătura dintre consumul de cafea și sănătatea microbiomului intestinal, deschizând noi perspective asupra beneficiilor acestei băuturi.
Legătura dintre bacteriile orale și riscul de cancer colorectal în funcție de localizare. Două bacterii cresc riscul de cancer colorectal
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
Combinația letală care îți distruge ficatul
Alimentele care ar putea preveni cancerul. Carnea, în prim-plan
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool
Tulpina emergentă de E.coli non-O157, posibil factor declanșator al cancerului colorectal la adulții tineri
Acest aliment sănătos duce la CANCER. Medicii au constatat o explozie a cazurilor de cancer, iar acest aliment este incriminat.
Colonoscopia, recomandată în funcție de istoricul familial. Dr. Carmen Gabriela Lamatic: Se consideră primele două generații
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
Medicamentul care îți distruge ficatul. Medicii, avertisment
Medicamentul care îți distruge ficatul. Medicii au lansat un avertisment.
Ce se întâmplă dacă iei pe termen lung medicamente pentru reflux acid. Dr. Silviu Constantinoiu: Se colonizează bacterian. Apare o metaplazie gastrică
Administrarea pe termen lung a medicamentelor pentru refluxul acid poate duce la cancer.
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
Herniile abdominale: când trebuie operate și care sunt metodele actuale
Mircea Diaconu a avut cancer de pancreas, la fel ca Steve Jobs. Cine face cancer de pancreas, boala greu de diagnosticat
Mircea Diaconu și Steve Jobs au fost diagnosticați cu aceeași boală: cancerul de pancreas. Este una dintre cele mai agresive forme de cancer.
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
Povestea femeii care a fost diagnosticată cu cancer în stadiul 4. Semnele ignorate care au dus la răspândirea cancerului
Un simptom frecvent după masă poate semnala risc crescut de cancer mortal
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Diabetul, hipertensiunea și obezitatea, impact asupra riscului de boli hepatice cauzate de alcool
De ce unii consumatori de alcool suferă leziuni hepatice grave, iar alții nu? Ce se petrece, de fapt în ficat.
Reținerea flatulenței, efecte negative. Ce este reabsorbția pulmonară
Reținerea gazelor poate părea inofensivă, însă experții medicali avertizează asupra unor consecințe neașteptate și neplăcute.