Otrava din ambalajul de popcorn. Cum ne afectează substanțele toxice

Cercetătorii au găsit în sânge mari concentrații de substanțe chimice din materialele folosite pentru ambalarea alimentelor. Pungile pentru popcorn sunt un exemplu.
Ambalaj, popcorn. Mai multe produse chimice folosite acasă și în diverse industrii folosesc substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS). Un studiu recent susține că mâncatul în oraș decât acasă a fost asociat cu concentrații mari de PFAS în special la femei. Cercetătorii au observat că cele mai mari creșteri ale concentrațiilor (până la 63%) de PFAS au fost înregistrate la un consum mare de floricele, probabil din pungi de popcorn pentru microunde.
Ambalaj, popcorn. Ce sunt PFAS-urile
Potrivit news-medical.net, PFAS reprezintă substanțe chimice sintetice, care atrag și resping apa, precum și sunt foarte durabile datorită prezenței legăturilor carbon-fluor. Acestea sunt folosite în mai multe procese de fabricație - realizarea produselor anti-aderent, a spumelor ignifuge și a vopselelor - ; sunt peste 4500 de PFAS-uri pe piață și au fost găsiți în apă potabilă, apă de suprafață și animale sălbatice.
Acestea persistă în mediu și sunt asociate cu consecințe asupra sănătății, cum ar fi bolile imune, cancerul, disfuncția tiroidiană și deteriorarea funcțiilor de reproducere și dezvoltare. Au fost eliminate din producție în America de Nord și Europa, dar nu în alte părți ale lumii.
Ambalaj, popcorn. Experimentul
Echipa de cercetare a folosit date despre concentrațiile de PFAS în sânge de la peste 10.000 de adulți și aproape 700 de copii cu vârsta cuprinsă între 3-11 ani, în perioada 2003 până în 2014. Au analizat datele de la zece PFAS-uri.
Cercetătorii făcut un sondaj privind ambalajele alimentare folosite în interval de 24 de ore, 7 zile, 30 de zile și respectiv de 12 luni, sub forma chestionarelor privind frecvența alimentară.
Participanții au enumerat toate alimentele și băuturile luate în ultimele 24 de ore, iar acestea au fost clasificate ca restaurante fast-food/pizza, alte restaurante, alte surse, mâncatul acasă și alte surse consumate în afara casei. S-au făcut calcule separate pentru floricele făcute la microunde, pește sau crustacee.
La 7 zile au întrebat despre frecvența meselor mâncate din afara casei, altele decât mesele școlare și programele comunitare și separat de mâncarea rapidă/restaurante de pizza. La 30 de zile au întrebat despre porțiile de pește sau crustacee. La 12 luni au întrebat doar despre tipurile de alimente folosite.
Ambalaj, popcorn. Concluzii
”Studiul a arătat prezența PFAS în 70% din probele de sânge. Nivelurile de sânge ale acestor substanțe chimice au rămas constante pe parcursul perioadei de studiu, cu excepția a două, PFOS și PFOA, care s-au redus cu 75%, respectiv 50%. La 35% și 70% din adulți au fost raportate consumul de mâncare rapidă în ultimele 24 de ore și 7 zile, respectiv de 41% și 84% dintre adolescenți în aceleași perioade. (…) 86% dintre persoanele studiate au consumat popcorn în ultimele 12 luni. (…) Cel mai mult - 85% - din consumul de floricele au provenit din floricele cu microundei. Consumul de floricele a fost asociat cu creșterile PFAS-urilor, iar când s-a utilizat măsura de frecvență zilnică, a reprezentat o creștere de 39% și 63% în două categorii diferite de PFAS”, precizează sursa citată.
Studiul, AICI.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
11 boli și deficiențe care te fac să-ți fie frig. Unele sunt grave!
Colica renală: cum știi dacă o ai. Ce să nu faci niciodată dacă te dor rinichii. Semnul durerii de șale pe care toți îl confundă
Ce pățești dacă iei prea multă vitamina D: Trei efecte secundare MAJORE
RAPORT AEM: Poluarea atmosferică a ucis 307.000 de persoane în 2019 în Uniunea Europeană
Utilizarea ozonului în medicină: cât de sigură este ozonoterapia. Beneficii și riscuri în medicina alternativă
Durerile cronice, gestionate prin terapie. Medic: O problemă enormă de sănătate publică. Schimbă pur și simplu structura cerebrală
Durerea cronică afectează, la nivel european, 20% din populație. Ce reprezintă terapia durerii și când se aplică aceasta.
Un nou indicator corporal poate prezice riscul de boli cardiovasculare. Legătura dintre obezitatea abdominală și riscul cardiovascular
Ce boli poți să faci în funcție de GRUPA de SÂNGE pe care o ai
Ce se întâmplă în corpul tău după o lună fără alcool. Adevărul despre Dry January
Ajutoarele tale pentru a sta departe de răcelile de sezon
Bolile PROVOCATE de FRIG și ce boli n-au nicio legătură cu el, deși apar iarna
Sticlele de plastic reutilizabile, posibil PERICULOASE! Eliberează sute de substanțe chimice în apă. STUDIU
Dragostea pentru natură este moștenire de familie. STUDIU
Un nou studiu arată că dragostea pentru natură și pasiunea de a ieși în natura pot fi transmise genetic.
Ce boli poți să faci în funcție de cât de înalt ești: cancer, boli de inimă, Alzheimer și AVC. STUDII
Gândurile negre, devastatoare la bărbații de vârstă mijlocie: Fac mai repede anumite boli cronice. STUDIU
8 alimente care scad NATURAL colesterolul „rău” LDL
Exercițiile fizice prelungesc viața, chiar dacă te apuci târziu de ele. STUDIU
10 Boli grave care se pot ascunde în spatele unei banale dureri de burtă
Impactul nebănuit al sănătății gingiilor asupra bolilor autoimune și creierului. STUDIU
Ți-ai pus alarma ca să te trezească din somn? Dr. Vasi Rădulescu: Mare greșeală! Îți afectează organismul
Saturația de oxigen: care sunt primele semne ale nivelului scăzut de oxigen din sânge. Cum se măsoară și ce trebuie să faci dacă ai sub 60 mmHG
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
10 lucruri de știut despre anestezia generală. Ce se întâmplă cu pacientul, după trezire
Cele 10 lucruri pe care trebuie să știi despre anestezia generală.