Cercetătorii au găsit în sânge mari concentrații de substanțe chimice din materialele folosite pentru ambalarea alimentelor. Pungile pentru popcorn sunt un exemplu.
Ambalaj, popcorn. Mai multe produse chimice folosite acasă și în diverse industrii folosesc substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS). Un studiu recent susține că mâncatul în oraș decât acasă a fost asociat cu concentrații mari de PFAS în special la femei. Cercetătorii au observat că cele mai mari creșteri ale concentrațiilor (până la 63%) de PFAS au fost înregistrate la un consum mare de floricele, probabil din pungi de popcorn pentru microunde.
Potrivit news-medical.net, PFAS reprezintă substanțe chimice sintetice, care atrag și resping apa, precum și sunt foarte durabile datorită prezenței legăturilor carbon-fluor. Acestea sunt folosite în mai multe procese de fabricație - realizarea produselor anti-aderent, a spumelor ignifuge și a vopselelor - ; sunt peste 4500 de PFAS-uri pe piață și au fost găsiți în apă potabilă, apă de suprafață și animale sălbatice.
Acestea persistă în mediu și sunt asociate cu consecințe asupra sănătății, cum ar fi bolile imune, cancerul, disfuncția tiroidiană și deteriorarea funcțiilor de reproducere și dezvoltare. Au fost eliminate din producție în America de Nord și Europa, dar nu în alte părți ale lumii.
Echipa de cercetare a folosit date despre concentrațiile de PFAS în sânge de la peste 10.000 de adulți și aproape 700 de copii cu vârsta cuprinsă între 3-11 ani, în perioada 2003 până în 2014. Au analizat datele de la zece PFAS-uri.
Cercetătorii făcut un sondaj privind ambalajele alimentare folosite în interval de 24 de ore, 7 zile, 30 de zile și respectiv de 12 luni, sub forma chestionarelor privind frecvența alimentară.
Participanții au enumerat toate alimentele și băuturile luate în ultimele 24 de ore, iar acestea au fost clasificate ca restaurante fast-food/pizza, alte restaurante, alte surse, mâncatul acasă și alte surse consumate în afara casei. S-au făcut calcule separate pentru floricele făcute la microunde, pește sau crustacee.
La 7 zile au întrebat despre frecvența meselor mâncate din afara casei, altele decât mesele școlare și programele comunitare și separat de mâncarea rapidă/restaurante de pizza. La 30 de zile au întrebat despre porțiile de pește sau crustacee. La 12 luni au întrebat doar despre tipurile de alimente folosite.
”Studiul a arătat prezența PFAS în 70% din probele de sânge. Nivelurile de sânge ale acestor substanțe chimice au rămas constante pe parcursul perioadei de studiu, cu excepția a două, PFOS și PFOA, care s-au redus cu 75%, respectiv 50%. La 35% și 70% din adulți au fost raportate consumul de mâncare rapidă în ultimele 24 de ore și 7 zile, respectiv de 41% și 84% dintre adolescenți în aceleași perioade. (…) 86% dintre persoanele studiate au consumat popcorn în ultimele 12 luni. (…) Cel mai mult - 85% - din consumul de floricele au provenit din floricele cu microundei. Consumul de floricele a fost asociat cu creșterile PFAS-urilor, iar când s-a utilizat măsura de frecvență zilnică, a reprezentat o creștere de 39% și 63% în două categorii diferite de PFAS”, precizează sursa citată.
Studiul, AICI.
Hiperamonemia este o situație periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale și moarte.
Ai o mâncărime care parcă nu mai trece orice ai face? Ea poate fi simptom al unor boli grave. Iată care:
Cele 10 lucruri pe care trebuie să știi despre anestezia generală.
Dislipidemia netratată poate duce la boli grave. Care sunt nivelurile optime ale colesterolului și trigliceridelor.
O cercetare susține că, deși fumează mai puțin decât bărbații, femeile sunt mai puțin dispuse să renunțe la țigări.
Medicul Radu Țincu a rupt tăcerea despre țuică. Cât de toxică este și cum putem să orbim sau să murim de la ea.
RMN, rezonanța magnetică, standardul de aur pentru diagnosticarea patologiilor hepatice.
