Când se produce hiperkalemia și care sunt persoanele cele mai predispuse. Ce rol are potasiul în sănătate.
Potasiul este un mineral esențial pentru organism și este al treilea dintre cele mai abundente minerale din corp.
Aproximativ 98% din cantitatea de potasiu din organism se află la nivelul celulelor, iar din acestea 80% sunt cele din celulele țesutului muscular, în timp ce restul se află în oase, ficat și celulele roșii din sânge.
Un nivel scăzut de potasiu poate duce la senzația de oboseală ori chiar bătăi neregulate ale inimii, în timp ce excesul de potasiu poate duce la hiperkaliemie, ce se manifestă printre altele cu insuficiență respiratorie.
Potasiul funcționează ca electrolitic, iar principalul rol este de a regla fluidele din interiorul celulelor. Sodiu, al doilea electrolit important din organism, are rolul de a regla fluidele din exteriorul celulelor.
De altfel, între cele două elemente trebuie să existe un echilibru, astfel persoanele care consumă alimente bogate în sare au nevoie de un aport mare de potasiu pentru a scădea efectele pe care le are sodiul asupra sănătății.
Beneficiile potasiului pentru organism includ:
- reducerea tensiunii arteriale, fapt ce ajută în prevenirea bolilor cauzate de hipertensiune, precum bolile de inimă
- previne apariția pietrelor la rinichi
- previne apariția osteoporozei
- poate ajuta la reducerea retenției de apă.
Doza zilnică recomandată de potasiu diferă în funcție de vârstă și gen, fiind mai ridicată în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează.
Astfel, necesarul este:
- 0-6 luni 400 mg/zi
- 7-12 luni 860 mg/zi
- 1-3 ani 2.000 mg/zi
- 4-8 ani 2.300 mg zi
- 9-13 ani 2.500 mg/zi pentru băieți și 2.300 mg/zi pentru fete
- 14-18 ani 3.000 mg/zi pentru băieți și 2.300 mg/zi pentru fete
- peste 19 ani 3.400 mg/zi pentru bărbați și 2.600 mg/zi pentru femei.
În cazul femeilor însărcinate, doza este de 2.900 mg/zi, iar femeile care alăptează au nevoie de un aport de 2.800 mg/zi.
Potasiul este un mineral ce trebuie introdus în alimentație, motiv pentru care este nevoie de o alimentație echilibrată și sănătoasă, iar una dintre principalele cauze ale deficitului de potasiu este dată de dieta occidentală, cu alimente ultraprocesată, bogată în sare, zahăr și grăsimi nesănătoase, dar săracă în potasiu.
Deficitul de potasiu poate duce la hipopotasemie, ce poate pune viașa în pericol. Printre simptomele pe care le puteți avea în cazul deficitului de potasiu se numără:
- senzația de oboseală
- respirația greoaie
- tensiunea arterială foarte săcută
- simptome ale depresiei
- schimbarea dispoziției
- constipație
- balonare
- greață
- vărsături
- crampe abdominale
- urinare în exces
- crampe și spasme musculare
- rigiditate și slăbiciune musculară
- furnicături și amorțeală
- paralizia muschilor și bătăi neregulate ale inimii.
În sensul opus, un nivel de potasiu crescut în sânge poate duce la hiperkaliemie. Aceasta este o afecțiune ce apare pe fondul unui aport excesiv de potasiu, din cauza insuficienței renale.
Durere de rinichi. FOTO: Freepik @Chonlatee42
Pentru adulții sănătoși nu există o dovezi semnificative că potasiul din alimente poate produce hiperkaliemie.
Din acest motiv, potasiul din alimente nu are un nivel superior de aport tolerabil, însă suplimentele de potasiu pot duce la hiperkaliemie, pe lângă afecțiunile renale.
Astfel, există o categorie de persoane care vor avea nevoie de un aport suplimentar de potasiu mai mic:
- cei cu afecțiunile renale cronice. Aceștia vor avea nevoie de o recomandare cu exactitate a cantității de potasiu pe care să o aducă din suplimente și numai cu acordul medicului curant
- persoanele care iau medicamente pentru tensiunea arterială. Unele dintre medicamentele pentru această condiție medicală, cum sunt inhibitorii ACE (enzima de conversie angiotensinei), pot crește riscul de hiperkaliemie
- adulții în vârstă, la care funcționarea rinichilor este deficitară, iar parte dintre medicamentația specifică vârstei pot duce la creșterea riscului de hiperkalemie, arată Healthline.
Cele mai bogate fructe și legume care conțin potasiu, la 100 de grame, sunt:
- pasta de roșii 1.014 mg
- sfecla roșie, gătită 909 mg
- ingame, coapte 670mg
- cartofi, copt în coajă 550 mg
- spanac crud 558 mg
- boabe de soia, fierte 539 mg
- avocado 485 mg
- cartof dulce copt 475 mg
- somon gătit 384 mg
- banane 358 mg.
Medicul cardiolog Vasi Rădulescu explică, într-o postare, câteva aspecte despre boala Parkinson.
Ștergerea unei gene a dus la leziuni renale la șoareci cu hipertensiune arterială și boală renală.
5 lucruri de știut despre Nefropatia cu imunoglobulina A (IgA).
Procedura vitală pentru afecțiunile renale severe. Cum menține echilibrul chimic al corpului și împiedică acumularea deșeurilor toxice.
Nisipul la rinichi, ”noțiune de șantier”. Medicul urolog Mihai Dobra a explicat ce este, de fapt, nisipul la rinichi.
Infecțiile urinar,e mai frecvente la femei, pot fi evitate, dar trebuie cunoscute întâi cauzele lor. Iată cum pot fi prevenite:
Expunerea la fum poate produce fibroză în inimă și agrava boala de rinichi existentă în urma expunerii la fum de țigară, susține un studiu.
Leziunile renale acute au fost subiectul unui studiu care a căutat o soluție pentru cea mai comună complicație apărută la 1 din 5 pacienți americani internați.
Mâncărimea pielii este o problemă comună pentru mulți oameni ce suferă de afecțiuni renale cronice, demonstrează un studiu.
