Efectul alimentaţiei asupra bacteriilor intestinale ar putea juca un rol important în reducerea riscului de Alzheimer. Potrivit cercetătorilor de la Wake Forest School of Medicine, o dietă de tip mediteraneană...
Într-un mic studiu pilot, cercetătorii de la Wake Forest School of Medicine au identificat mai multe semne distincte ale microbiomului intestinal (substanțele chimice produse de bacterii) la participanții cu deficiență cognitivă ușoară (MCI), însă nu şi la cei care aveau funcţiile cognitive normale și au descoperit că aceste urme bacteriene s-au corelat la un nivel mai mare de markeri ai bolii Alzheimer în lichidul cefalorahidian.
Prin aplicarea unei diete încrucişate, studiul a relevat faptul că o dietă mediteraneană ketogenică personalizată a produs modificări ale microbiomului intestinal și ale metaboliților săi care s-au corelat cu niveluri reduse de markeri Alzheimer la membrii ambelor grupuri de studiu, notează Science Daily.
Studiul a fost publicat şi în revistele medicale EBioMedicine şi The Lancet.
"Relația microbiomului intestinal și dieta bolilor neurodegenerative a primit recent o atenție considerabilă, iar acest studiu sugerează că boala Alzheimer este asociată cu modificări specifice ale bacteriilor intestinale și că un tip de dietă ketogenă mediteraneană poate afecta microbiomul în moduri care ar influenţa dezvoltarea demenței ", a declarat Hariom Yadav, doctor, profesor asistent de medicină moleculară la Wake Forest School of Medicine, care a fost coautor al studiului cu Suzanne Craft, doctorat, profesor de gerontologie și medicină geriatrică la medicină școală și director al Centrului de cercetare a bolilor Alzheimer Wake Forest Baptist Health Health.
La studiu au participat 17 adulți de vârstă înaintată, 11 diagnosticaţi cu MCI și șase cufuncţiile congnitive normale. Timp de şase săptămâni, participanții au fost repartizați aleatoriu, fie pentru a urma dieta mediteraneană ketogenă cu conținut scăzut de carbohidrați, fie o dietă cu conținut redus de carbohidrați dar şi cu conținut scăzut de grăsimi. Apoi, după o perioadă de șase săptămâni de „curăţare", pentru a trece la cealaltă dietă. Microbiomul intestinal, acizii grași cu lanţ scurt, markerii Alzheimer şi inclusiv proteinele beta amiloide au fost măsurate înainte și după fiecare perioadă de dietă.
"Constatarile noastre ofera informatii importante pe care se pot baza viitoare studii clinice. Determinarea rolului specific pe care aceste semnei ale microbiomului intestinal le au în progresia bolii Alzheimer, ar putea duce la noi abordări nutriționale și terapeutice care ar fi eficiente în lupta cu boala", a declarat Yadav.
Cercetarea a fost susținută de acordul P30 AG049638 și de acordul R01 AG055122 de la Institutul Național de Îmbătrânire, acordul Departamentului Apărării W81XWH-18-1-0118, acordul Centrului Național de Avansare a Științelor Translaționale UL1 TR001420 și o subvenție de la Fundația Hartman Family
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
