Cercetătorii au analizat dacă există o legătură între persoanele cu tulburări de somn și riscul de a face boala Alzheimer.
Tulburările de somn nu provoacă boala Alzheimer, dar persoanele care prezintă un risc genetic ridicat de a dezvolta boala Alzheimer au mai multe șanse să fie „persoane matinale”, au o durată de somn mai scurtă și alte tulburări de somn și sunt mai susceptibile să aibă insomnie, conform unui studiu publicat în 19 august 2020, numărul online de Neurology.
„Știm că persoanele cu boala Alzheimer raportează adesea depresie și diverse probleme de somn, cum ar fi insomnia”, a declarat autorul studiului, Abbas Dehghan, doctor al Imperial College London din Regatul Unit. „Am vrut să aflăm dacă există relații cauzale între diferite modele de somn, depresie și Alzheimer.”
Pentru a evalua relația dintre diferite moduri de somn, tulburarea depresivă majoră și boala Alzheimer, cercetătorii au analizat rezultatul diferitelor studii genetice colectate din bazele de date care au inclus: 21.982 de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, care au fost comparate cu 41.944 fără boala Alzheimer; 9.240 cu tulburare depresivă majoră care au fost comparate cu 9.519 fără tulburare depresivă majoră; și 446.118 de persoane cu măsurători ale caracteristicilor legate de somn.
Riscul de Alzheimer a fost determinat pe baza studiilor genetice în care Alzheimer a fost diagnosticat prin autopsie sau examen clinic.
Cercetătorii au analizat informațiile genetice folosind un proiect de studiu numit randomizarea mendeliană care poate determina dacă există cauză și efect.
Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă că caracteristicile legate de somn au cauzat boala Alzheimer. De asemenea, nu au găsit nici o dovada de cauză și efect între tulburarea depresivă majora și Alzheimer.
Cercetătorii au găsit, însă, o mică asociere între următoarele: persoanele cu risc genetic de două ori mai mare pentru boala Alzheimer au o probabilitate cu 1% mai mare de a fi „persoane matinale”, comparativ cu persoanele cu risc genetic mai mic; iar persoanele cu riscul genetic de două ori mai mare de Alzheimer au avut un risc mai mic cu 1% să facă insomnie. Cu toate acestea, acest efect al acestei asociații este mic și arată doar o posibilă legătură, nu cauză și efect.
O limitare a studiului a fost aceea că majoritatea oamenilor studiați aveau origini europene, deci rezultatele s-ar putea să nu se aplice oamenilor de etnie diferită.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
