Boala Alzheimer ar putea fi declanșată de un nou factor. Este vorba de anumite produse alimentare care pot accelera apariția bolii.
Boala Alzheimer rămâne incurabilă, în ciuda eforturilor depuse de oamenii de știință și a unor descoperiri recente. Acum, cercetătorii au o nouă ipoteză cu privire la o posibilă forță motrice din spatele bolii: un tip de zahăr numit fructoză.
Cercetările anterioare au indicat că fructoza din creier i-a ajutat pe strămoșii noștri să caute hrană. Dar noua lucrare sugerează că, în lumea noastră modernă, schimbările pe care le declanșează acest zahăr ar putea fi de fapt legate de boala Alzheimer.
Fructoza se găsește în multe alimente, cum ar fi fructele, legumele și mierea. Dar ea poate fi produsă și de organism în mod natural, de exemplu, prin căi care sunt stimulate de consumul unei diete bogate în sare.
Așadar, cum i-a ajutat fructoza pe strămoșii noștri? Zahărul inhibă anumite părți ale metabolismului creierului: blocarea distragerilor, cum ar fi amintirile recente și acordarea atenției la trecerea timpului.
Această ”deconectare” a anumitor activități cerebrale ne ajută să ne concentrăm mai bine asupra supraviețuirii și, de asemenea, ne îndeamnă la un comportament de explorare și de asumare a riscurilor, toate acestea fiind importante pentru căutarea hranei.
În cel mai recent studiu, cercetătorii susțin este că acest ”comutator de supraviețuire” este acum activat permanent, chiar dacă majoritatea dintre noi căutăm foarte puțin hrană în zilele noastre, potrivit Science Alert.
Acest lucru ne determină să consumăm mai multe alimente bogate în grăsimi, zaharoase și sărate decât avem nevoie pentru a produce mai multă fructoză.
Iar acest lucru, la rândul său, ar putea duce la inflamarea creierului și, în cele din urmă, la afecțiunile care cauzează boala Alzheimer, propun cercetătorii.
”Credem că, inițial, reducerea dependentă de fructoză a metabolismului cerebral în aceste regiuni a fost reversibilă și menită să fie benefică. Dar reducerea cronică și persistentă a metabolismului cerebral determinată de metabolismul recurent al fructozei duce la atrofie cerebrală progresivă și la pierderea neuronilor cu toate caracteristicile bolii Alzheimer”, spune Richard Johnson, nefrolog la Centrul Medical Anschutz al Universității din Colorado.
Acest ultim studiu nu include noi cercetări de laborator, dar ceea ce face este să unească cu atenție punctele dintre studiile anterioare, inclusiv cele care leagă fructoza de supraviețuire și cele care leagă fructoza de Alzheimer.
Cercetătorii au emis ipoteza că efectele fructozei și ale acidului uric intracelular, un produs secundar al acesteia, cauzează acumularea de proteine legate de boala Alzheimer.
Aceste efecte includ reducerea fluxului sanguin către cortexul cerebral, hipocampus și talamus și creșterea fluxului sanguin în jurul cortexului vizual (legat de semnalele de recompensă alimentară).
Unul dintre modurile în care acest lucru s-ar putea întâmpla este prin eșecul celulelor cerebrale numite astrocite, care poate duce la acumularea de plăci amiloide legate de Alzheimer.
Cercetătorii indică, de asemenea, asocierile dintre diverși factori de risc pentru Alzheimer (cum ar fi consumul de alcool) și producția de fructoză, precum și analizarea studiilor pe animale.
”Un studiu a constatat că, dacă țineți șobolanii de laborator pe bază de fructoză suficient de mult timp, aceștia obțin proteine tau și beta amiloide în creier, aceleași proteine observate în boala Alzheimer. Puteți găsi niveluri ridicate de fructoză și în creierul persoanelor cu Alzheimer”, spune Johnson.
Următorul pas este efectuarea mai multor teste pentru a stabili care este rolul metabolismului fructozei și al acidului uric în creier și cum ar putea duce la afecțiunile asociate cu boala Alzheimer.
”Noi susținem că boala Alzheimer este determinată de alimentație. Sugerăm că ar trebui efectuate atât studii dietetice, cât și farmacologice pentru a reduce expunerea la fructoză sau pentru a bloca metabolismul fructozei pentru a determina dacă există un potențial beneficiu în prevenirea, gestionarea sau tratamentul acestei boli”, spune Johnson.
Cercetarea a fost publicată în American Journal of Clinical Nutrition.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
