Boala Parkinson, descoperirea care face posibile terapii mai eficiente

Cercetătorii de la King's College din Londra au descoperit că primele semne ale bolii Parkinson apar în creier cu mulți ani înainte de apariția simptomelor. Rezultatele, publicate în The Lancet Neurology, ar putea duce la o altă aborsare, probabil folosirea instrumente de screening pentru identificarea persoanelor care sunt sub risc.

Boala Parkinson este a doua tulburare neurodegenerativă cea mai frecventă, după boala Alzheimer. Boala se caracterizează prin mișcări dificile și probleme cognitive, dar este cunoscut că se stabilește în creier cu multă vreme înainte de a fi diagnosticată. Studierea etapelor timpurii importante ale bolii, faze în care  tratamentul ar putea încetini progresul, este o provocare imensă pentru cercetători.

Noul studiu furnizează prima dovadă a rolului central al serotoninei chimice din creier în primele stadii ale bolii Parkinson. Rezultatele sugerează că modificările sistemului de serotonină ar putea acționa ca un semnal cheie de avertizare timpurie pentru boală.

Noi terapii posibile, în boala Parkinson

Cercetătorul-șef, profesorul Marios Politis, Lily Safra, profesor de Neurologie și Neuroimaginare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN), afirmă că "boala Parkinson a fost considerată în mod tradițional ca având loc din cauza daunelor provocate de sistemul dopaminic. Modificările la sistemul serotoninei vin în primul rând, cu mulți ani înaintea apariției simptomelor de către pacienți. Rezultatele noastre sugereaza că detectarea precoce a modificărilor în sistemul de serotonină ar putea deschide ușile pentru dezvoltarea de noi terapii pentru a încetini și, în cele din urmă, a preveni progresia bolii Parkinson.”

Persoanele cu boala Parkinson au acumulari ale proteinei α-synuclein din creier. Deși nu există o cauză clară pentru majoritatea pacienților, o mică parte din cazuri sunt cauzate de mutații genetice. Persoanele cu mutații ale genei α-synuclein (SNCA) sunt extrem de rare, dar este aproape sigur că vor dezvolta boala Parkinson pe parcursul vieții lor, făcându-i perfect eligibili pentru studierea evenimentele biologice care conduc la boala Parkinson.

Mutația genetică ce poate produce boala Parkinson

Mutația genetică SNCA provine din satele din nordul Peloponezului din Grecia și poate fi găsită și în cazul persoanelor care au migrat în regiuni din apropiere, din Italia. Mai bine de doi ani, cercetătorii au identificat 14 persoane cu mutația genetică SNCA din Grecia și Italia și le-au dus la Londra pentru examene de imagistică cerebrală și evaluări clinice. Jumătate dintre participanți nu au început să prezinte simptome ale bolii Parkinson.

Datele obținute de la cele 14 persoane cu mutații ale genei SNCA au fost comparate cu 65 de pacienți cu boală Parkinson non-genetică și 25 de voluntari sănătoși. Cercetătorii au descoperit că sistemul de serotonină începe să funcționeze defectuos la persoanele cu Parkinson cu mult înaintea apariției simptomelor care afectează circulația și înainte de primele schimbări în sistemul de dopamină.

Rolul serotoniei în boala Parkinson

Autorul principal, Heather Wilson, spune: "Am descoperit că funcția de serotonină a fost un marker excelent pentru stadiul bolii Parkinson. În mod crucial, am găsit modificări detectabile ale sistemului de serotonină în rândul pacienților care nu au fost încă diagnosticați.

Prin urmare, imagistica cerebrală a sistemului de serotonină ar putea deveni un instrument valoros pentru a detecta persoanele cu risc de boală Parkinsons, monitorizarea progresiei bolii  și de a ajuta cu dezvoltarea de noi tratamente.”

Scanările cerebrală au fost efectuate folosind scanări PET, care sunt scumpe și dificil de realizat. Cercetătorii spun că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta tehnicile de scanare pentru a le face mai accesibile și mai ușor de folosit ca instrumente de screening.