Boala Parkinson: legătura cu bacteriile intestinale, descoperită de cercetători

În 2003, Heiko Braak a afirmat că formele neereditare ale bolii Parkinson sunt cauzate de un agent patogen în intestin. El a emis ipoteza că agentul patogen ar putea trece prin bariera mucoasei intestinale și să se răspândească la creier prin sistemul nervos. Până în prezent, nu a existat nicio dovadă a unui agent patogen specific care ar putea declanșa boala Parkinson.
Acum Haydeh Payami, doctorand, profesor de neurologie la Universitatea Alabama din Birmingham și colegii, raportează pentru prima dată o supraabundență semnificativă a unui grup de agenți patogeni oportuniști în intestinul persoanelor cu boala Parkinson, comparativ cu subiecții de control.
„Întrebarea interesantă este dacă aceștia sunt agenții patogeni ai Braak capabili să declanșeze boala sau sunt irelevanți, dar capabili să pătrundă în intestin și să crească, deoarece căptușeala intestinului este compromisă în boala Parkinson. Nu se pot face afirmații asupra funcției bazate exclusiv pe asociere. Identitatea acestor microorganisme va permite studiilor experimentale să stabilească dacă și cum joacă un rol în boala Parkinson”, a spus Payami.

Echipa de cercetători de la Emory University, Albany Medical College și Universitatea din Washington au identificat aceste microorganisme după ce au efectuat cel mai mare studiu de asociere privind microbiomul la persoanele cu boala Parkinson, comparativ cu un grup de control. 
Multe studii anterioare au descoperit modificări ale microbiomului intestinal la persoane cu această boală, dar nu au detectat o creștere a agenților patogeni oportuniști. Agenții patogeni sunt adesea inofensivi, dar pot crește și provoca infecții, dacă sistemul imunitar este compromis sau dacă pătrund în locuri sterile ale corpului.
Cercetătorii au reanalizat studiul din 2017 care a avut 197 de cazuri și 130 de persoane într-un grup de control, folosind o metodă bioinformatică mai avansată. De asemenea, au analizat un nou set de date independent, cu 323 de cazuri din grupul de control și 184, în paralel cu primul set de date. Studiile anterioare ale microbiomului în boala Parkinson au variat de la 10 la 197 de cazuri de boală și 10 la 130 în grupul de control.

Echipa de cercetători a găsit trei clustere polimicrobiene și, de asemenea, au constatat că fiecare grup împărtășea caracteristici funcționale. Primul grup a fost acela al agenților patogeni oportuni supraabundenți în cazurile de boală Parkinson, o constatare inedită.
Celelalte două clustere au confirmat studiile anterioare. În comparație cu grupurile de control, persoanele cu boala Parkinson au niveluri redus ale unui grup de microbi care produc acizi grași cu lanț scurt. 
În cel de-al treilea grup, persoanele cu boala Parkinson au avut niveluri ridicate la două genuri care sunt microbi probiotici, metabolizați în carbohidrați.
Rigoarea studiului a inclus faptul că microbiomii intestinali alterați în cazurile persoanelor cu boala Parkinson au fost independenți de sex, vârstă, IMC, constipație, disconfort gastrointestinal, localizare geografică sau dietă. 

Studiul poate fi găsit aici.