Bolile cronice, inflamația: cum afectează capacitatea de a gândi

Oamenii de știință de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu Universitatea din Amsterdam, au descoperit o posibilă explicație pentru slăbiciunea mentală care însoțește adesea o boală.

Milioane de persoane au o afecțiune medicală cronică, iar mulți dintre ei raportează oboseală mentală severă pe care o caracterizează drept „slăbiciune” sau „ceață a creierului”. Această afecțiune este adesea la fel de debilitantă ca boala în sine.

O echipă din Centrul de Sănătate a Creierului Uman al Universității a investigat legătura dintre această „ceață mentală” și inflamație - răspunsul organismului la boli. Într-un studiu publicat în Neuroimage, acestea arată că inflamația pare să aibă un impact negativ deosebit asupra pregătirii creierului de a atinge și menține o stare de alertă, arată siencedaily.com.

Procese ale creierului influențate de boală 

Dr. Ali Mazaheri și profesorul Jane Raymond de la Centrul Universității de Sănătate a creierului uman, sunt autorii principali ai studiului. Dr. Mazaheri spune: "Oamenii de știință au bănuit de mult o legătură între inflamație și cogniție, dar este foarte dificil să explice clar despre această cauză și efect. De exemplu, persoanele care trăiesc cu o afecțiune medicală sau sunt supraponderale s-ar putea plânge de tulburări cognitive, dar este greu de spus dacă asta se datorează inflamației asociate acestor condiții sau dacă există alte motive. Cercetările noastre au identificat un proces critic specific în creier, care este clar afectat atunci când inflamația este prezentă.”

Studiul s-a concentrat în mod special pe o zonă a creierului care este responsabilă pentru atenția vizuală. Un grup de 20 de tineri voluntari de sex masculin au luat parte și au primit un vaccin anti-salmonela, anti-tifoid, care provoacă inflamații temporare, dar are câteva alte efecte secundare. Aceștia au fost testați pentru răspunsuri cognitive la imagini simple pe ecranul computerului la câteva ore după injecție, astfel încât capacitatea lor de a-și concentra atenția ar putea fi măsurată. Activitatea creierului a fost măsurată în timp ce au efectuat testele de atenție.

Într-o zi diferită, înainte sau după, au primit o injecție cu apă (un placebo) și au făcut aceleași teste de atenție. În nicio zi de testare nu știau ce injecție au primit. Starea lor de inflamație a fost măsurată analizând sângele luat în fiecare zi.

Testele utilizate în studiu au evaluat trei procese de atenție separate, fiecare implicând părți distincte ale creierului. Aceste procese sunt: „alertare” care presupune atingerea și menținerea unei stări de alertă; „orientarea” care presupune selectarea și prioritizarea informațiilor senzoriale utile; și „controlul executiv” folosit pentru a stabili la ce să acorde atenție atunci când informațiile disponibile sunt contradictorii.

Menținerea atenției, cea mai afectată 

Rezultatele au arătat că inflamația a afectat în mod specific activitatea creierului legată de menținerea alertelor, în timp ce celelalte procese de atenție au apărut neafectate de inflamație.

„Aceste rezultate arată destul de clar că există o parte foarte specifică a rețelei creierului care este afectată de inflamație”, spune dr. Mazaheri. „Acest lucru ar putea explica «ceața creierului»”.

Profesorul Raymond spune: „Această constatare este un pas important înainte în înțelegerea legăturilor dintre sănătatea fizică, cognitivă și mentală și ne spune că și cea mai ușoară dintre boli poate reduce vigilența”.

Dr. Leonie Balter, primul autor al studiului, care a fost finalizat ca parte a doctoratului său, a concluzionat: „Înțelegerea mai bună a relațiilor dintre inflamație și funcția creierului ne va ajuta să investigăm alte modalități de a trata unele dintre aceste afecțiuni. De exemplu, în continuare cercetările ar putea arăta că pacienții cu afecțiuni asociate cu inflamația cronică, cum ar fi obezitatea, boala renală sau Alzheimer, ar putea beneficia de luarea de medicamente anti-inflamatorii pentru a ajuta la păstrarea sau îmbunătățirea funcției cognitive. "

În plus, modificări subtile în funcția creierului pot fi utilizate ca un marker precoce al deteriorării cognitive la pacienții cu boli inflamatorii.