Bolile neurodegenerative, asociate cu inflamația

Deși s-a stabilit o legătură între inflamația cronică și bolile neurodegenerative, au existat multe întrebări deschise cu privire la modul în care senescența (îmbătrânirea) celulară - un proces prin care celulele care încetează să se divizeze - sub stres, elimină un amestec de proteine inflamatorii și afectează aceste patologii. Într-un articol publicat în PLOS ONE, cercetătorii de la Institutul Buck raportează că senescența în astrocite, cel mai abundent tip de celule din creier, duce la „excitotoxicitatea” dăunătoare la neuronii corticali care sunt implicați în memorare.

Această cercetare, condusă de omul de cercetare Chandani Limbad, a descoperit că senescența celulară în astrocite reglementează transportatorii de glutamat, care sunt vitali pentru homeostazia glutamatului în creier. Glutamatul este unul dintre cei mai importanți neurotransmițători din creier; un exces din acesta determină neuronii să transmită în mod repetat impulsuri, ducând la moartea lor în cele din urmă.

Medicamente care reduc toxicitatea 

Memantine, un medicament aprobat de FDA pentru boala Alzheimer, reduce toxicitatea glutamatului la pacienții care sunt afectați de boală lau n nivel moderat ssau sever, până la un an , dar sunt slabe dovezile că medicamentul ar putea încetini patologia. „Acest studiu ajunge la mecanismele de bază care determină toxicitatea”, a declarat autorul principal și profesorul Judith Campisi, doctor. „Am identificat ținte care pot fi de mai mare folos în dezvoltarea de medicamente”.

Senescența celulară este una dintre cele mai intersante subiecte în cercetarea privind îmbătrânirea. Succesul lui Campisi și altele din întreaga lume a dat naștere companiilor și proiectelor de cercetare care vizează dezvoltarea fie senolitice, medicamente care elimină celulele senescente, fie senomorfele, medicamente care suprimă inflamația asociată senescenței. Lucrările anterioare de laborator ale lui Campisi, în colaborare cu laboratorul Andersen de la Institutul Buck au arătat că curățarea celulelor senescente a prevenit boala Parkinson la modelele de șaoreci ai bolii.

Campisi spune că cea mai mare parte a cercetărilor vizând înțelegerea caracteristicilor senescenței celulare implică fibroblaste umane, celule din țesutul conjunctiv care produc colagen și alte fibre. Ea spune că această lucrare în astrocite ar trebui să fie discutată de către cei care studiază boala Alzheimer, argumentând că „ceea ce se numește în mod obișnuit boala Alzheimer non-familială ar trebui probabil să fie denumită demență legată de vârstă. Dacă vedeți cinci pacienți cu Alzheimer spontan, toți se prezintă diferit. Unii au modificări de personalitate, alții nu. Memoria este afectată diferit la fiecare pacient, unii își pierd controlul motor, alții nu. Aceste rezultate evidențiază îmbătrânirea drept cel mai mare factor de risc pentru aproape toată neurodegenerarea și de acolo cercetarea ar trebui să fie concentrată.”

Cercetarea, implicații privind glioblastomul

Co-autorul Pierre-Yves Desprez, doctor, consultant științific în laboratorul Campisi, care conduce și un laborator la Institutul Medical de Cercetări din California Pacific Medical Center, spune că cercetarea are implicații și asupra celor care studiază glioblastomul, o formă deosebit de agresivă de cancer cerebral care se întâmplă în astrocite. „Senescența celulară este o sabie cu două tăișuri, iar starea actuală de cercetare asociată senescenței este dezordonată. În timp ce senescența duce la inflamații cronice care favorizează cancerul și neurodegenerarea, acționează, de asemenea, ca un supresor tumoral. Există mulți factori secretați de astrocitele senescente, credem că unele dintre ele ar putea fi exploatate ca o modalitate de a trata glioblastomul.”

Cercetarea, care a implicat o secvențiere ARN imparțială a transcrierilor exprimate de astrocitele senescente și non-senescente, a constatat schimbări în expresia a peste 5.000 de gene ale căror funcții sunt importante în cancer, boli infecțioase și boli neurologice. Rezultatele sunt disponibile comunității de cercetare.

Studiul, aici.