Ce riscă adolescenții dacă stau jos mare parte din zi

Adolescenţii care stau jos cea mai mare parte din zi se confruntă cu un risc mai mare de depresie până ajung la vârsta adultă, conform rezultatelor unui studiu realizat în Marea...
Adolescenți, stat jos. Creşterea numărului de tineri cu simptome de depresie şi perioada din ce în ce mai mare petrecută stând jos ar putea fi două tendinţe asociate, a descoperit o echipă de cercetători de la University College London (UCL). Specialiştii au observat că tinerii care au efectuat activităţi fizice uşoare timp de o oră în plus în fiecare zi, cum ar fi mersul pe jos, au prezentat o reducere a simptomelor depresive când au ajuns la vârsta de 18 ani.
Cercetătorii au analizat date de la 4.257 de adolescenţi care au participat la studiul de cohortă al Universităţii din Bristol ''Copiii anilor '90''. Participanţii au purtat accelerometre pentru monitorizarea activităţii fizice timp de cel puţin zece ore, pe parcursul a cel puţin trei zile, la vârsta de 12, 14 şi 16 ani. De asemenea, ei au răspuns la un chestionar cu ajutorul căruia au fost evaluate simptomele depresive. Între 12 şi 16 ani, activitatea fizică a scăzut în timp ce comportamentul sedentar a crescut, a constatat studiul. Timpul alocat activităţilor fizice uşoare a scăzut de la o medie de cinci ore şi jumătate la puţin peste patru ore. Totodată, comportamentul sedentar a crescut de la o medie de puţin peste şapte ore la opt ore şi 45 minute, potrivit Agerpres.
Pentru fiecare oră suplimentară de comportament sedentar pe zi la vârsta de 12, 14 şi 16 ani, scorul asociat depresiei participanţilor, calculat pe baza chestionarului, a crescut cu 11,1%, 8%, respectiv 10,7%, până la vârsta de 18 ani. Subiecţii care au petrecut constant mult timp stând jos în toate cele trei etape de monitorizare au prezentat un scor asociat depresiei cu 28,2% mai mare până au ajuns la 18 ani în comparaţie cu semenii lor mai activi. Scorul asociat depresiei a fost cu 19,6% mai mic la participanţii care au avut în mod constant un nivel ridicat de activitate fizică uşoară.
Adolescenți, stat jos. Tot mai multe cazuri cu depresie
Fiecare oră în plus de activitate fizică uşoară pe zi la vârsta de 12, 14 şi 16 ani a condus la un scor asociat depresiei cu 9,6%, 7,8%, respectiv 11,1% mai mic până la vârsta de 18 ani. La împlinirea vârstei de 18 ani, scorurile chestionarului sugerau 747 de cazuri posibile de depresie. ''Rezultatele noastre indică faptul că tinerii care sunt inactivi perioade mari din zi de-a lungul adolescenţei se confruntă cu un risc mai mare de depresie până la 18 ani. Am descoperit că nu doar formele intense de activitate fizică sunt benefice pentru sănătatea noastră mintală, ci activitatea fizică de orice intensitate, care reduce timpul petrecut în mod sedentar'', a explicat unul dintre autorii studiului, Aaron Kandola. ''Ar trebui să încurajăm persoanele de toate vârstele să se mişte mai mult şi să stea mai puţin jos, deoarece este benefic atât pentru sănătatea fizică cât şi pentru cea psihică'', a adăugat cercetătorul.
'În mod îngrijorător, perioada de timp pe care tinerii o petrec în mod inactiv a crescut constant în ultimii ani, însă există o surprinzătoare lipsă de cercetări de înaltă calitate cu privire la modul în care acest lucru poate afecta sănătatea mintală. Numărul tinerilor cu depresie pare să crească, iar studiul nostru sugerează că aceste două tendinţe pot fi asociate'', a mai spus specialistul.
La acest studiu au participat de asemenea specialişti de la King's College London, South London College şi Maudsley NHS Foundation Trust. Autorii cercetării susţin că înlocuirea comportamentului sedentar cu activitatea fizică uşoară ar putea fi o intervenţie importantă de sănătate publică pentru reducerea cazurilor de depresie. ''Şcolile ar putea integra activitatea fizică uşoară în orarul elevilor lor, cum ar fi cu cursurile desfăşurate în picioare sau active'', a declarat doctor Joseph Hayes de la Camden and Islington NHS Foundation Trust, unul dintre autorii lucrării.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Psychiatry.
-
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.