Cerebel hiperactiv: cum influențează acesta comportamentul
Un cerebel hiperactiv ar duce și la un comportament depresiv. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii japonezi în urma unor teste pe șobolani.
Cerebel hiperactiv. Cercetătorii japonezi de la Universitatea din Tokyo au descoperit o nouă legătură între cerebel și funcțiile superioare ale creierului: comportamentul depresiv.
E cunoscut faptul că, situat în partea inferioară a craniului, cerebelul joacă un rol cheie în reglarea mișcării voluntare precum echilibrul, învățarea motorie și vorbirea. Dovezi recente militează pentru implicarea cerebelului în funcțiile creierului de ordin superior precum răspuns vizual, emoție și planificare motorie.
Cerebel hiperactiv: experimente
Echipa de cercetare a descoperit, prin experimente pe șobolani, că inflamația cerebeloasă acută plasează cerebelul într-o stare „supraexcitată", iar rozătoarele dezvoltă o scădere temporară a motivației și a sociabilității.
Liderul echipei Gen Ohtsuki de la Centrul Hakubi pentru Cercetări Avansate al Universității Kyoto explică că ancheta a început din efortul de a înțelege modul în care sistemul imunitar al creierului își poate schimba activitatea. Literatura de specialitate a arătat corelații între disfuncția cerebeloasă și anumite tulburări precum autismul și depresia.
”Chiar dacă acum știm mai multe despre rolul cerebelului în funcțiile creierului de ordin superior, mașinile de transducție ale semnalului rămân un mister. Știm și mai puțin despre ce se întâmplă în creier în timpul activității imune excesive”, afirmă Gen Ohtsuki, potrivit medicalxpress.
Astfel au activat celulele imune din cerebel și au observat rezultatele. Aceste tipuri de celule răspund la bacterii și viruși pentru a atenua daunele. Acest răspuns are ca rezultat inflamația.
Echipa a folosit tehnici electrofiziologice și a observat că acele celule imune din cerebel au determinat neuronii să transmită rapid și continuu impulsurile. La rândul său, cerebelul a trecut într-o stare hiperexcitată. Acest răspuns declanșat imunitar s-a arătat că schimbă comportamentul. Când șobolanii au fost induși cu inflamație cerebrală acută, sociabilitatea, căutarea liberă și motivația au scăzut dramatic.
”Aceste modulări comportamentale sunt semne ale comportamentului asemănător depresiei. Odată ce inflamația a scăzut, au revenit la normal. (...) Mai mult, fenotipul poate fi salvat dacă șobolanii sunt tratați cu supresoare neuro-imunitare și citokine inflamatorii. De asemenea, am investigat dacă au fost afectate regiuni cerebrale de ordin superior. Studiile fMRI la șobolani arată o creștere clară a activității în cortexul prefrontal, evidențierea interconectării cerebelului cu regiunile creierului de ordin superior”, adaugă cercetătorul japonez.
Cerebel hiperactiv: limitările studiului
Cercetătorii japonezi susțin că sunt încurajați de rezultatele lor, dar este nevoie de investigații suplimentare:
”Activitatea imunitară excesivă în creier poate induce patologie comportamentală și ne așteptăm să fie implicată în alte tulburări mentale și cognitive, cum ar fi demența. Dar pentru a înțelege orice despre mecanismele patologice, trebuie să combinăm acest lucru cu date suplimentare, cum ar fi factorii de risc genetic. (...) În acest studiu, ne-am concentrat asupra inflamației. În viitor, vom începe clarificarea fermă a aspectelor fiziologice, moleculare și genetice ale acestor modificări comportamentale”, susține Ohtsuki.
Studiul japonezilor a fost publicat în Cell Reports. Poate fi consultat AICI.
-
-
Cum gestionezi anxietatea pe termen scurt și pe termen lung11.01.2026, 13:43
-
12 fructe și legume pline de pesticide care îți pot afecta sănătatea11.01.2026, 12:30
-
Ce este, de fapt, inflamația. Semnalul pe care îl transmite organismul11.01.2026, 10:30
-
Ce se întâmplă în organism când consumi usturoi și miere regulat11.01.2026, 10:04
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
