Cercetătorii care au studiat efectele poluării asupra sănătății au asociat poluarea atmosferică cu problemele pulmonare, dar și cu o durată de viață mai scurtă și probleme psihiatrice. Studiul publicat în jurnalul PLOS Biology a fost realizat de un grup intenațional de cercetători care au folosit date de la milioane de pacienți din Statele Unite și Danemarca
Studiul a arătat că o calitateslabă a aerului este legată de o rată mai mare a afecțiunii bipolare și un risc major de depresie, atât în Statele Unite, cât și în Danemarca. Tendința pare chiar mai pronunțată la persoanele care au fost expuse la poluare în primii ani deviață, care poate crește riscul de schizofrenie și tulburări e personalitate.
„Studiul nostru arată că trăind într-o zonă poluată, în specal în primii ani de viață, poate crește riscul de tulburări mintale, atât în Statele Unite, cât și în Danemarca”, a spus Atif Khan, biologist, autor al studiului. „Mediul, în special calitatea aerului, merită mai multe studii pentru a înțelege mai bine cum contribuie calitatea mediului șa tulburările neurologice și psihiatrice.”
Schizofrenia este cauzată de un cumul de factori
Deși bolile mintale precum schizofrenia se dezfoltă în funcție de o interacțiune complexă dintre predispoziția genetică și experiențele de viață sau expunerea la risc, doar genetica, singură, nu poate determina variațiile în sănătatea mintală și sănătate.
Cercetătorii au presupus de mult că genetica, neurochimia și factorii de mediu, interacționează la niveluri diferite pentru a declanșa boala sau a o face să progreseze.
Tot mai multe dovezi arată cum componentele aerului poluat pot fi toxice pentru creier. Studii recente sugerează că anumiți agenți din mediu precum niște particulele fine de praf pot ajunge la creier prin nas și plămâni, în vreme ce și animalele expuse la poluare au arătat semne de deteriorare și comportament precum cel depresiv. „Presupunem că poluarea ar puea afecta creirul prin tipare neuroinflamatorii care, de asemenea, cauzează comportamente depresive la animale”, spune Andrey Rzhetsky, care a condus studiul.
Pentru a cuantifica expunerea la poluare aq indivizilor din Statele Unite, echipa de la University of Chicago s-a bazat pe 87 de măsurători ale calității aerului făcute de US Environmental Protection Agency.
Cercetătorii au examinat două seturi de date privvind populația, primul set fiind o bază de date privind cererile de asigurări de sănătate din SUA, care a inclus 11 ani de cereri pentru 151 de milioane de persoane. Al doilea set de date a fost format din toate 1,4 milioane de persoane născute în Danemarca din 1979 până în 2002, care au fost în viață și au locuit în Danemarca timp de 10 ani. Deoarece danezilor li se atribuie numere de identificare unice care pot lega informații din diverse registre naționale, cercetătorii au putut estima expunerea la poluarea aerului la nivel individual în primii zece ani ai vieții. În studiul american, măsurătorile expunerii au fost limitate la nivelul zonei.
Studiu controversat
Rezultatele nu au fost lipsite de controverse. „Acest studiu asupra tulburărilor psihiatrice este contraintuitiv și a generat o rezistență considerabilă din partea recenzorilor”, a spus Rzhetsky. Într-adevăr, opiniile împărțite ale revizorilor experți au determinat PLOS Biology să comisioneze un articol special de însoțire de la prof. John Ioannidis de la Universitatea Stanford care nu are legătură cu studiul, dar a asistat jurnalul în procesul editorial.
„O asociere cauzală a poluării aerului cu boli mintale este o posibilitate intrigantă. În ciuda analizelor care implică seturi de date mari, dovezile disponibile au deficiențe substanțiale, iar o serie lungă de prejudecăți potențiale pot invalida asociațiile observate. Sunt necesare mai multe analize ale mai multor cercetători, inclusiv ale celor ce se opun acestei teorii”, spune Ioannidis în comentariul său.
Rzhetsky a avertizat, de asemenea, că asocierile semnificative dintre poluarea aerului și tulburările psihiatrice descoperite în studiu nu înseamnă neapărat cauzalitate și a spus că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a evalua dacă orice impact neuroinflamatoriu al poluării aerului împărtășește căi comune cu alte condiții induse de stres.
