O substanță din vinul roșu ar avea efecte benefice asupra depresiei și anxietății. Cercetătorii cred că s-ar putea face noi antidepresive.
Vinul roșu, depresie, anxietate. "Resveratrolul poate fi o alternativă eficientă la medicamente pentru tratarea pacienților care suferă de depresie și tulburări de anxietate", este de părere medicul Ying Xu, co-autor principal și profesor asociat la Școala de Farmacie și Științe Farmaceutice din cadrul Universității din Buffalo, SUA, potrivit medicalxpress.
Cercetarea la care a participat arată că resveratrolul care se găsește în vinul roșu are efecte antistres prin blocarea expresiei unei enzime legate de controlul stresului în creier. Studiul, publicat recent în revista Neuropharmacology, a fost condus de Xiaoxing Yin, profesor la Universitatea de Medicină Xuzhou din China.
Resveratrolul constituie o substanță care se găsește în pielița și semințele strugurilor, fructe de pădure. Cercetătorii i-au descoperit o nouă utilizare: efecte antidepresive datorită modului în care reacționează când întâlnește fosfodiesteraza 4 (PDE4), o enzimă influențată de hormonul de stres corticosteron.
Corticosteronul e cel ce reglează răspunsul organismului la stres, iar prea mult stres poate duce la apariția depresiei ori a altor tulburări mintale. "Antidepresivele actuale se concentrează în schimb pe funcția de serotonină sau noradrenalină din creier, dar numai o treime dintre pacienții cu depresie intră în remisiunea completă ca răspuns la aceste medicamente", susține Ying Xu.
Experimentele pe rozătoare au demonstrat că PDE4 duce la depresie și comportamente similare anxietății din pricina cantităților excesive de corticosteron. Resveratrolul, mai susține sursa citată, a prezentat efecte de protecție a creierului împotriva corticosteronului prin inhibarea expresiei PDE4.
Cercetătorii susțin că studiul lor arată că resveratrolul din vinul roșu ar putea fi utilizat în crearea de noi antidepresive, însă nu uită să amintească de riscurile pe care le are consumul de alcool asupra sănătății.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
