Creier: suprimă actul de răzbunare? Zonele active când suntem furioși

Prin imagistică și un joc inventat, cercetătorii au observat care zone ale creierului se activează când suntem furioși și ne răzbunăm.
Creier, răzbunare, furie. Cercetători de la Universitatea din Geneva (UNIGE), Elveția, au descoperit zonele creierului care se activează când un om experimentează sentimente de nedreptate, furie și răzbunare, informează sciencedaily.
Autorii studiului au creat un joc economic în care un participant se confruntă cu comportamentul corect al unui jucător și cu provocările incorecte ale altui jucător. Iar prin imagistica creierului au observat care zone au fost activate în timp ce participantul la studiu a experimentat nedreptate și furie.
Olga Klimecki-Lenz este cercetătorul de la UNIGE care a căutat acele zone ale creierului care au reacționat atunci când persoana a devenit supărată și a urmărit cum acest sentiment s-a materializat într-un comportament răzbunător.
Creier, răzbunare, furie: jocul explicat
Jocul are loc în trei faze, în timpul cărora participantul este instalat într-un scaner cu rezonanță magnetică (IRM), iar cercetătorii le măsoară activitatea creierului. Participantul primește fotografii cu ceilalți doi jucători, mesajele pe care aceștia le dau și tranzacțiile financiare pe care le fac.
În a doua fază a jocului, cea de provocare: participantul primește în mod pasiv deciziile celorlalți doi jucători și mai ales provocările și nedreptățile jucătorului inechitabil, care îi determină un sentiment de furie. În ultima etapă: participantul este, din nou, stăpânul jocului și poate alege dacă să se răzbune sau nu penalizând ceilalți doi jucători. În general, participanții s-au purtat frumos cu jucătorul corect, dar unii s-au răzbunat pentru nedreptățile comise de jucătorul nedrept.
Creier, răzbunare, furie: comportamentul jucătorilor
În faza de provocare a jocului, a doua etapă, cercetătorii au localizat sentimentului de furie din creier prin RMN. Au sesizat activitatea lobului temporal superior și a amigdalei, cunoscută pentru rolul său în sentimentul de frică și în prelucrarea relevanței ț atunci când participanții au privit fotografia jucătorului nedrept. Iar cu cât nivelul de furie declarat de participant este mai ridicat, cu atât activitatea lor este mai puternică.
"Dar jocul Inequality ne-a permis, mai presus de toate, să identificăm rolul crucial al cortexului prefrontal dorsolateral (DLPFC), o zonă care este esențială pentru reglarea emoțiilor și care se află în partea din față a creierului!", afirmă, pentru sursa citată, Olga Klimecki-Lenz.
În medie, participanții s-au răzbunat pe jucătorul nedrept. Însă, 11 participanți au rămas corect față de jucătorul nedrept. Cu cât activitatea DLPFC este mai mare în timpul fazei de provocare, cu atât mai puțini participanți au pedepsit jucătorul nedrept: "Am observat că DLPFC este coordonat cu cortexul motor care direcționează mâna care face alegerea comportamentului răzbunător sau nu. (...) Lumea se poate întreba dacă o creștere a activității DLPFC obținută prin stimulare transmagnetică ar permite scăderea actelor de răzbunare sau chiar suprimarea acestora".
Studiul, AICI.
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
-
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.