Cum o durere o suprimă pe alta: teste pe mecanismul care controlează durerea

Când doi stimuli dureroși acționează asupra noastră în același timp, percepem unul dintre ei ca fiind mai puțin dureros. Acest fenomen face parte din sistemul propriu de control al durerii. O disfuncție a...
Percepția umană a durerii poate varia foarte mult în funcție de situație. Deci, este posibil ca același stimul dureros să se „simtă” mai mult sau mai puțin dureros în condiții diferite. Sistemul propriu de control al durerii al organismului este responsabil de acest lucru. Cercetătorii investighează acest sistem cu metoda de cercetare numită Modularea Durerii Condiționate sau MDC (CPM în engleză), pe scurt. „Aceasta înregistrează cât de puternic un stimul dureros inhibă experiența unui alt stimul dureros care este prezentat în același timp”, explică profesorul asistent Dr. Oliver Höffken, neurolog la Bergmannsheil.
În primul studiu, echipa de cercetare a comparat un model MDC stabilit, cu o variantă introdusă recent. Primul stimul, numit și stimul de testare, se administrează de două ori: o dată singur și o dată împreună cu al doilea stimul, numit stimulul condiționator. Persoana testată trebuie să evalueze cât de dureros a fost stimulul testat de unul singur și cum s-a simțit în timpul administrării stimulului condiționat.
Un criteriu obiectiv
În studiul curent (link direct studiu) publicat în BMC Neuroscience, echipa condusă de Oliver Höffken, Dr. Özüm Özgül și profesorul Elena Enax-Krumova au comparat doi stimuli de testare diferiți: un stimul încercat și testat cauzat de durerea dată de căldură și unul nou declanșat de stimularea electrică a pielii.
În ambele cazuri stimulul de condiționare a fost generat de apă rece. Stimularea electrică a pielii are un avantaj decisiv față de metoda de căldură utilizată anterior: permite măsurarea modificărilor în activitatea creierului declanșate de stimulii electrici ai pielii cu ajutorul unei electroencefalograme (EEG).
Acest lucru adaugă un criteriu obiectiv măsurabil evaluării durerii subiective a persoanelor testate.
Două mecanisme cu același rezultat
În cel de-al doilea studiu, cercetătorii au folosit modelul MDC testat anterior cu stimularea electrică a pielii și l-au comparat cu efectul de ameliorare a durerii al distragerii cognitive. Au descoperit că atât metoda MDC, cât și distragerea cognitivă pot reduce senzația de durere într-un grad similar. Cu toate acestea, cele două metode au prezentat rezultate diferite în măsurarea potențialelor electrice.
„Pe baza măsurătorilor noastre, presupunem că cele două efecte de ameliorare a durerii examinate sunt două mecanisme neuronale diferite care duc doar la același efect”, spune Höffken.
Cercetătorii au efectuat studiile pe voluntari sănătoși. Dar cercetarea asupra sistemului propriu de inhibare a durerii este, de asemenea, relevantă pentru a înțelege mai bine diferite tulburări ale durerii. „La pacienții cu durere cronică, dezvoltarea durerii postoperatorii și tranziția de la durerea acută la cea cronică, efectele modificate ale MDC au fost deja constatate în trecut. În grupul nostru de cercetare, folosim modelul MDC ca instrument pentru a investiga mecanismele în prelucrarea informațiilor dureroase”, explică Höffken.
-
-
Remedii naturiste imediate pentru alergia la ambrozie28.08.2025, 10:44
-
-
-
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.