Dietele inflamatorii cresc de trei ori riscul de demență. Alimentele inflamatorii, un risc pentru sănătatea cognitivă
Un nou studiu sugerează că dietele pro-inflamatorii sunt asociate cu un risc de peste trei ori mai mare de a dezvolta demență la persoanele în vârstă.
Cercetătorii din Grecia au descoperit că persoanele care consumă diete foarte inflamatorii sunt de peste trei ori mai predispuse la demență decât cele care consumă diete antiinflamatorii. Studiul, care a fost observațional, nu poate confirma o legătură directă între dietele inflamatorii și riscul de demență.
ONU prevede că populația globală a persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste va crește de la 962 de milioane în 2017 la 2,1 miliarde până în 2050, ceea ce va duce la o creștere a ratelor demenței. Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii se confruntă cu inflamații cronice de grad scăzut în sistemul lor imunitar, care sunt legate de demență și declin cognitiv.
Alimentele legate de rate ridicate de inflamație includ alimentele procesate, zahărul, uleiurile nesănătoase, excesul de carne roșie și alcoolul. Alimentele antiinflamatorii includ peștele, fructele, legumele, nucile și semințele, ceaiul și leguminoasele precum lintea.
Măsurarea potențialului inflamator al diferitelor diete poate ajuta clinicienii să recomande intervenții dietetice pentru sănătatea cognitivă. Cu toate acestea, au existat puține cercetări privind efectele unei diete inflamatorii asupra sănătății cognitive. Singurul studiu prospectiv bazat pe populație care a explorat această problemă până în prezent a inclus doar femei, limitând generalizarea rezultatelor sale.
Un studiu recent bazat pe populație la care au participat bărbați și femei a investigat efectele dietelor inflamatorii asupra declinului cognitiv. Dr. Nikolaos Scarmeas, de la Universitatea Națională și Kapodistriană, consideră că alimentația poate juca un rol în combaterea inflamației, una dintre căile biologice care contribuie la demență și tulburări cognitive mai târziu în viață.

Foto: Freepik @Drazen Zigic
Alimentația pe măsură ce avansăm în vârstă
Cercetătorii de la Hellenic Longitudinal Investigation of Aging and Diet au efectuat un studiu privind epidemiologia demenței și a altor afecțiuni neuropsihiatrice în rândul populației grecești îmbătrânite. Studiul a implicat 1 059 de participanți care au furnizat informații dietetice cu privire la principalele grupuri de alimente în ultima lună.
Indicele inflamator dietetic (IID) a fost utilizat pentru a evalua potențialul inflamator al dietei unei persoane. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri pe baza dietelor lor: cei cu dietele cele mai puțin inflamatorii (-5,83 la -1,76), cei cu dietele cele mai puțin inflamatorii (-1,76 la 0,21) și cei cu dietele cele mai inflamatorii (0,21-0,01).
Cercetătorii au constatat că cei cu cele mai inflamatorii diete erau de 3,43 ori mai predispuși să dezvolte demență decât cei cu cele mai puțin inflamatorii diete. În plus, fiecare creștere cu 1 punct a scorului IID a fost legată de un risc de demență cu 21% mai mare. Studiul subliniază importanța informațiilor dietetice în înțelegerea riscului de demență la populația îmbătrânită.
Cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar scade în jurul vârstei de 40 de ani, ceea ce duce la inflamație, care crește producția de mediatori proinflamatori care pot ajunge la sistemul nervos central și pot reduce nivelul factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF). Această inflamație este legată de stresul oxidativ și de inducerea apoptozei, care sunt unele dintre principalele căi neuroinflamatorii și neurodegenerative implicate în demență.
Componentele alimentare ar putea exacerba inflamația, iar profesorul Con Stough, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea Swinburne din Australia, a sugerat că, dacă este exclusă o explicație non-cauzativă, ar putea exista mai multe mecanisme.
Microbiomul, care include bacteriile intestinale care joacă un rol în inflamație, ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra legăturii dintre dietele inflamatorii și demență. Pe măsură ce îmbătrânim, există o scurgere mai mare din intestin care provoacă inflamații, astfel încât o dietă proastă ar putea crește numărul de bacterii pro-inflamatorii din intestin.
Diferitele alimente pot crește, de asemenea, nivelurile de citokine proinflamatorii, care pot deteriora în mod direct neuronii și pot afecta funcția cardiovasculară. Atât afectarea directă a creierului, cât și modificările funcției cardiovasculare ar putea contribui la declinul cognitiv și la creșterea riscului de demență.
Cercetătorii au concluzionat că dietele mai inflamatorii sunt legate în mod pozitiv de riscul de demență la adulții în vârstă care trăiesc în comunitate, fără un istoric de declin cognitiv.
Punctele forte și limitările studiului
Un studiu recent sugerează că adoptarea unei diete mai antiinflamatoare ar putea reduce cazurile viitoare de demență. Cu toate acestea, studiul este observațional și are o durată scurtă de numai trei ani, ceea ce face dificilă confirmarea cauzalității. De asemenea, cercetătorii susțin că studiul nu oferă o explicație detaliată pentru relația dintre dietă și riscul de demență.
O limitare a studiului este că 689 de participanți nu au participat la evaluările de urmărire, ceea ce ar putea duce la rezultate distorsionate. Este posibil ca persoanele sănătoase din punct de vedere cognitiv să fi trecut cu vederea această evaluare secundară. Studiul nu dovedește că o dietă antiinflamatoare previne îmbătrânirea creierului și demența, ci mai degrabă arată o asociere.
Cercetătorii recunosc, de asemenea, că natura epidemiologică a studiului înseamnă că nu pot confirma legătura de cauzalitate și că perioada scurtă de urmărire ar putea să nu descrie cu exactitate impactul de durată al dietelor inflamatorii.
Dr. Stough, cercetător la Universitatea din Michigan, consideră că rezultatele ar putea influența sănătatea publică prin evidențierea necesității de a lua în considerare diete mai sănătoase care să se concentreze pe legume, fructe, alimente integrale și alte opțiuni sănătoase. El consideră că astfel de studii oferă o oportunitate semnificativă de a explica comunității potențialele daune pe termen lung ale dietelor pro-inflamatorii.
În concluzie, studiul subliniază importanța luării în considerare a potențialelor efecte pe termen lung ale dietelor proinflamatorii în sănătatea publică.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Orele în care ești mai predispus la AVC
Activitatea care menține funcționarea creierului
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Apneea de somn devastează creierul
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
