Invidia, ce regiune a creierului controlează sentimentul

Cercetătorii au descoperit care regiune a creierului controlează comportamentul social precum invidia.
Cât de mult apreciem un obiect este adesea legat de obiectele pe care le au alți oameni. Ați putea dori un obiect care este la modă, dar când toată lumea are acel obiect să nu-l mai doriți. Sau, câștigarea unui prânz gratuit la restaurantul preferat s-ar putea să nu mai pară grozav, dacă o altă persoană din jurul vostru ar câștiga un milion de dolari. Acum, cercetătorii din Japonia au descoperit o regiune a creierului care controlează aceste tipuri de comportamente la maimuțe.
În studiul lor publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, o echipă de cercetători de la Institutele Naționale de Științe Naturale din Okazaki, Japonia arată că atunci când maimuțele cred că alte maimuțe vor fi răsplătite, propriile lor recompense devin mai puțin atrăgătoare. Acest lucru era evidențiat după cantitatea în care maimuțele își lingeau buzele în așteptarea recompensei lor. Echipa a descoperit că maimuțele își lingeau buzele mai mult atunci când preconizau că or să primească o recompensă, dar mai puțin, atunci când anticipau că suarele lor le vor primi în loc.
Experimentul cercetătorilor
Acest comportament a fost reflectat în creier, după cum explică primul autor Atsushi Noritake, „Am găsit o legătură clară între activitatea creierului în hipotalamusul lateral și comportamentul de lingere a buzelor care reprezenta valoarea subiectivă a recompensei”. Echipa a înregistrat activitate neuronilor în timp ce maimuțele au văzut imagini care indicau șansa ca ele sau o altă maimuță să primească o recompensă. Oamenii de știință au descoperit că pentru unele celule, ratele de ardere au crescut odată cu probabilitatea de a primi recompensa și au scăzut cu probabilitatea ca cealaltă maimuță să obțină recompensa.
Un al doilea experiment a arătat că aceeași regiune a creierului era necesară pentru ca observațiile sociale să afecteze cât de mult au apreciat maimuțele recompensa.
Atunci când oamenii de știință au închis temporar hipotalamusul lateral folosind un medicament inhibitor, comportamentul de lingere a buzelor la maimuțe a fost neschimbat când au anticipat că vor primi recompensa. Cu toate acestea, faptul că cealaltă maimuță urma să primească recompensa nu le-a determinat pe primatele analizate să-și lingă mai puțin buzele.
Acest comportament a fost similar cu ceea ce s-a întâmplat atunci când cealaltă maimuță a fost împiedicată să obțină recompensa sau când ea nu a fost prezentă.
„Fără un hipotalamus lateral funcțional, era ca și cum maimuțele nu ar mai prelucra ceea ce vedeau ca fiind o situație socială”, spune șeful echipei de cercetători, Masaki Isoda. „Astfel, credem că hipotalamusul lateral este necesar pentru modelarea comportamentului social motivat, poate în coordonarea cu alte zone ale creierului, cum ar fi cortexul prefrontal medial”.
Sursa, aici.
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.