Leon Dănăilă, despre capacitatea de regenerare a creierului în urma unor traume sau leziuni cerebrale: O putere incredibilă. Nu subestimați puterea creierului vostru!
Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, a explicat cum putem să avem grijă de creierul nostru. Ce trebuie să facem în fiecare zi.
Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg român, explică, pe pagina sa de Facebook, cum putem avea grijă de creierul nostru. Ce este neuroplasticitatea, lucrul pe care îl putem face în fiecare zi pentru a antrena creierul.
Neuroplaticitatea, ce este
Neuroplasticitatea este capacitatea sistemului nervos de a se reorganiza și de a-și adapta funcționarea în urma schimbărilor, experiențelor și traumelor. Această reorganizare poate avea loc la nivelul neuronilor și a rețelelor neuronale în creier. Neuroplasticitatea este o caracteristică fundamentală a creierului uman și permite acestuia să învețe, să se adapteze la mediu și să se recupereze după leziuni.
”Astăzi vreau să aduc în discuție o minunată capacitate a creierului nostru - neuroplasticitatea! Această putere incredibilă ne permite să învățăm lucruri noi și să ne îmbunătățim abilitățile și memoria.
De fiecare dată când învățăm să facem ceva nou, putem mulțumi neuronilor noștri și plasticității sinaptice pentru acest lucru. Plasticitatea creierului stă la baza capacității noastre de învățare și memorare, fiind esențială pentru flexibilitatea noastră mentală și comportamentală.
Repetarea unei activități și accesarea amintirilor ajută la construirea de conexiuni mai puternice în creier. Aceasta ne permite să ne îmbunătățim și mai mult memoria și abilitățile de învățare. Și mai interesant, îmbunătățirea plasticității neuronale stimulează neurogeneza, adică formarea de noi celule în creier, ceea ce poate crește volumul creierului!
Dar neuroplasticitatea nu este doar despre învățare și memorie; ea joacă și un rol crucial în recuperarea după traume sau leziuni cerebrale. Creierul nostru se poate remodela și reface conexiunile, iar dacă o zonă este afectată, alte arii cerebrale pot prelua funcțiile pierdute. Așadar, nu subestimați puterea creierului vostru!
Este minunat să știm că prin îmbunătățirea plasticității neuronale putem influența starea noastră de bine. Studiile sugerează că un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice și odihnă adecvată, poate stimula neuroplasticitatea și poate avea un impact pozitiv asupra stării de sănătate mentală”, a explicat prof. univ. dr. Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurgie, pe pagina sa de Facebook.
Vezi și: Ce să faci și ce să nu faci după ce te-ai operat. Sănătatea ta este o prioritate
Neuroplasticitatea, de două tipuri
Neuroplasticitatea structurală: Această formă de plasticitate implică schimbări fizice în structura creierului, cum ar fi formarea de noi conexiuni sinaptice între neuroni sau creșterea numărului de dendrite (prelungiri ale neuronilor care primesc semnale) pentru a sprijini o mai bună conectivitate neuronală. De asemenea, poate include și reorganizarea zonelor creierului responsabile de diferite funcții, potrivit Britannica.
Neuroplasticitatea funcțională: Acest tip de plasticitate implică schimbări în funcționarea neuronilor sau a rețelelor neuronale fără modificări semnificative în structura fizică a creierului. De exemplu, atunci când cineva învață o abilitate nouă sau se recuperează după o leziune cerebrală, creierul poate reorganiza modul în care activează diferite regiuni pentru a compensa sau pentru a învăța noi modalități de a face lucrurile.
Neuroplasticitatea este esențială pentru procesele de învățare, memorie și recuperare după leziuni cerebrale. De asemenea, este baza pentru terapiile de recuperare folosite în tratamentul pacienților cu leziuni cerebrale sau tulburări neurologice. Capacitatea creierului de a se adapta la noile circumstanțe și de a se reorganiza face posibilă recuperarea și adaptarea la schimbările din viață.
Cum se regenerează celulele din creier
Există factori care pot stimula și inhiba procesul de neurogenie la adulți. Aceasta sugerează chiar posibile modele pentru tratamentul bolilor degenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, și chiar pentru inversarea daunelor cauzate de traumatisme cerebrale.
Exercițiile fizice
Printre factorii care pot ”amplifica” acest proces, exercițiul fizic a fost considerat unul important. Cercetări timpurii pe animale realizate de oamenii de știință de la Universitatea din Chicago au descoperit că exercițiile aerobice au dus la o creștere atât a producției de celule în hipocamp, cât și a cantității de informații genetice codate.
Ceea ce ne spune aceasta este că nu numai că funcția creierului se îmbunătățește, ci și celulele în sine sunt mai bine pregătite să stocheze informații pentru învățare și memorie.
Cercetările de la Universitatea din Pennsylvania din 2010 au raportat că exercițiile aerobice efectuate de 120 de adulți mai în vârstă au crescut efectiv dimensiunea hipocampului cu două procente și au inversat pierderea celulară legată de îmbătrânire cu unu sau doi ani, potrivit Very Well Mind.
Exercițiile cognitive
Pe lângă exercițiile fizice, oamenii de știință au descoperit că mediile de învățare îmbogățite pot contribui, de asemenea, la supraviețuirea celulelor vechi și la producția de celule noi. Pe scurt, se sugerează că cu cât vă exercitați creierul mai mult, cu atât veți putea menține o funcționare optimă a creierului.
Pe de altă parte, există factori care subminează direct neurogenia. Printre aceștia se numără vârsta. Știm, de exemplu, că până când mulți adulți ajung în anii 80, multe din conexiunile neuronale din hipocamp vor fi pierdute.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Apneea de somn devastează creierul
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
