Neurorecuperarea pacienților cu traumatism cranio-cerebral. Neurolog, explicații

Neurorecuperarea este vitală pentru pacienții cu traumatism cranio-cerebral, care rămân cu sechele grave după un astfel de eveniment, explică prof dr Dafin Mureșanu.
Tulburările de memorie, funcției executive, vorbire, percepție spațială, atenție, calcul și praxie, într-un cuvânt tulburări cognitive, reprezintă consecințe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită, în particular după un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrală traumatică (TCC), dar și ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson, rămânând o cauză majoră de dizabilitate. În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât și neurologia clinică urmăresc cu predilecție îmbunătățirea substanțială a calității vieții pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numește astăzi , neurorecuperare sau neuroreabilitare.
În cazul traumatismelor cerebrale, acestea reprezintă o patologie complexă care ridică numeroase probleme, atât în faza acută, dar mai ales în cea de recuperare. Mulți dintre cei care au suferit un traumatism cranian, prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare. Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra famililor, dar și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice. În acest context, recuperarea neuropsihologică este esențială.
Neurorecuperarea începe în spital și continuă la domiciliu
„Recuperarea funcțiilor neurologice reprezintă un proces dinamic, multifactorial diferit de la un pacient la altul, făcând imposibil de găsit o singură terapie ideală, perfectă, pentru toți pacienții. Mai exact, recuperarea se constituie într-un un proces continuu, dinamic, care trebuie început în spital la indicațiile și sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formată din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuți, logopezi, psihologi, asistenți sociali" a precizat prof dr Dafin Mureșanu, la a 18-a ediție a Congresului Academiei Multidisciplinare de Neurotraumatologie, desfășurată la Cairo.
El a adăugat că „în timpul terapiei fizice pacienții sunt ghidați prin intermediul exercițiilor să încerce să își recâștige abilitățile pierdute. Recuperarea trebuie să continue și în condiții domestice, la domiciliu pacientului, intensitatea și durata acesteia depinzând atât de statusul clinic al pacientului, cât și de condițiile familiale, deoarece ei au nevoie de ajutorul și supraveghere din partea celor apropiați".
Pentru unii pacienți, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viața. De aceea un management adecvat presupune existența unor echipe multidisciplinare care să asigure un tratament individualizat, iar pregătirea specialiștilor în acest domeniu este mai mult decât necesară și obligatorie.
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.