Ocluzia arterei carotide interne. Simptome și complicații
Artera carotidă internă asigură furnizarea de sânge în cortexul creierului, inclusiv lobii frontali, parietali și temporali. Doar părțile posterioare ale creierului sunt alimentate de diferite artere....
Carotida internă se împarte în două ramuri mari, arterele cerebrale medii și anterioare, iar simptomele apar din perturbarea fluxului de sânge în zonele pe care le furnizează, notează Livestrong.
Ocluzie fără simptome
Deși ocluzia acestei artere majore poate avea efecte devastatoare, nicio parte a creierului nu depinde doar de carotida internă dintr-o parte. Așa cum se arată în „Sobotta - Atlasul Anatomiei Umane", sângele curge în aceleași zone din arterele comunicante care provin din circulația posterioară și din carotida internă pe cealaltă parte.
Fiecare persoană se naște cu un grad diferit de comunicare între vasele mari de sânge. Prin urmare, simptomele variază foarte mult între pacienți. În plus, dacă ocluzia se dezvoltă treptat, arterele comunicante au mai mult timp pentru a crește și pentru a transmite mai mult sânge către cealaltă parte, în cazul în care ar trebui să ocupe. Conform „Principiilor neurologiei ale lui Adams și Victor", 30 până la 40 la sută dintre ocluziile arterei carotide interne apar fără simptome.
Simptome motorii
Ocluzia carotidei interne poate duce la paralizia întregii jumătăți opuse a feței și corpului. Aceasta se datorează în principal perturbării fluxului de sânge în artera cerebrală medie, una dintre cele două ramuri principale ale acesteia, ceea ce duce la un accident vascular cerebral în zona motorie principală a cortexului. Cealaltă ramură mare, artera cerebrală anterioară, furnizează sânge zonelor care controlează picioarele și membrele inferioare. Paralizia poate fi completă sau parțială, poate afecta doar un picior sau piciorul și brațul în partea opusă.
Vedere
Ocluzia carotidei este adesea precedată de orbirea temporară la un ochi, afecțiune cunoscută sub numele de amauroză fugax. După cum este descris în „Principiile lui Harrison de medicină internă", un accident vascular cerebral final poate provoca pierderea a jumătate din câmpul vizual sau a unei porțiuni mai mici din acesta. Senzația poate fi pierdută în cealaltă parte a corpului, deoarece partea senzorială a cortexului este furnizată și de artera cerebrală mijlocie. Ca și în cazul simptomelor motorii, tulburările senzoriale pot varia de la ușoare la severe. De asemenea, pacientul poate pierde simțul locației spațiale și poate fi incapabil să efectueze mișcări complexe, chiar dacă mușchii sunt complet funcționali.
Vorbirea și limbajul
Pacientul ar putea deveni complet mut sau ar putea dezvolta probleme de vorbire. Înțelegerea limbajului său ar putea fi intactă sau s-ar putea pierde complet. Simptomele de accident vascular cerebral se pot îmbunătăți adesea cu timpul, mai ales dacă pacientul este supus reabilitării cu exerciții specifice concepute pentru a restabili funcția pierdută.
Alte simptome
Pot apărea schimbări de personalitate, inclusiv pasivitatea și incapacitatea de a planifica. Conform „Principiilor de medicină internă ale lui Harrison", convulsiile sunt simptome frecvente ale unui accident vascular cerebral. Tulburările de gaze pot apărea chiar dacă nervii care furnizează mușchii ochilor nu sunt afectați - pacientul are dificultăți în mișcarea ochilor spre direcția pe care o alege. Memoria poate fi afectată. Incontinența urinară este un alt simptom posibil.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Alimentele care îți distrug creierul
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
