Oxitocina, ”hormonul iubirii”, ar putea inversa deteriorarea cognitivă în cazul pacienților cu boala Alzheimer.
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că din cele 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, 60-70% au boala Alzheimer.
Încercările de a dezvolta un tratament eficient pentru această tulburare neurodegenerativă au avut un succes redus, fiind vizate, cel puțin până acum, ameliorarea simptomelor bolii Alzheimer. Astfel, cercetătorii căută încă să înțeleagă pe deplin mecanismul, ca mai apoi să descopere un tratament eficient.
Vezi și: Alzheimer, considerată boală autoimună. Care este explicația
Un studiu nou, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, a constatat că un derivat de oxitocină care penetrează celulele și care este administrat în pasajele nazale ale șoarecilor cu probleme de memorie a inversat deteriorarea cognitivă a rozătoarelor, notează Medical News Today.
Deși studiul a folosit șoareci și nu participanți umani, constatările sugerează că oxitocina ar putea reduce potențial deficiențele cognitive asociate cu boala Alzheimer.
Oxitocina este un hormon responsabil de comportamentele de legătură și de atașamentul romantic. Prin urmare, este adesea denumit ”hormonul iubirii”. Oxitocina joacă, de asemenea, un rol esențial în naștere și în alăptare.
Într-un studiu anterior al cercetătorilor de la Universitatea de Științe din Tokyo, oamenii de știință au descoperit că oxitocina ar putea inversa efectele peptidelor amiloid-beta în hipocampul șoarecilor.
Pornind de la aceste descoperiri, echipa de cercetători a încercat să examineze efectele oxitocinei la șoarecii cu deficiențe de memorie induse de peptidelor amiloid-beta.
În mod specific, oamenii de știință au dorit să determine dacă oxitocina ar putea influența memoria spațială.
Așa cum am menționat anterior, cercetătorii și-au îndreptat atenția către detectarea precoce a acestei tulburări neurodegenerative.
Astfel, cheia acestei strategii este identificarea factorilor de risc, modificabili, și pe care medicii îi pot viza cu medicamente sau alte intervenții.
Cercetătorii de la Paris Brain Institute din Franța au descoperit acum asocieri statistice între 10 condiții de sănătate și un diagnostic de boală Alzheimer până la 10 ani mai târziu.
Depresia majoră a fost cea mai timpurie afecțiune asociată cu un diagnostic ulterior de Alzheimer, apărând cu cel puțin 9 ani înainte.
Alte afecțiuni pe care studiul le-a asociat cu un diagnostic ulterior de Alzheimer au fost:
- anxietatea
- constipația
- pierderea anormală în greutate
- spondiloză cervicală, o formă de artrită
- reacție la stresul sever
- pierderea auzului
- tulburări de somn.
De asemenea, au arătat că căderile și oboseala au legătură cu riscul de Alzheimer.
Următorul pas va fi acela de a determina dacă aceste afecțiuni contribuie la provocarea bolii sau dacă sunt semne timpurii ale unor schimbări care au loc deja în creier.
Un grup de cercetători germani au dezvoltat un senzor care identifică biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, iar acest lucru oferă o șansă în plus de a detecta boala Alzheimer înainte de apariția oricăror simptome.
De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.
Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Daily.
Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.
”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu ulterior, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum.
Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner. Citește mai departe AICI.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
