PANDEMIE iminentă de Parkinson? Dovezi științifice

Pentru cea mai mare parte a istoriei umanității, Boala Parkinson a fost considerată o afecțiune rară. Cu toate acestea, demografia și subprodusele industrializării contribuie acum la...
Până nu demult considerată o afecțiune rară, Parkinson e pe cale să provoace o pandemie. Demografia și subprodusele industrializării contribuie acum la „o pandemie iminentă de Parkinson”, potrivit experților care scriu într-un supliment la Journal of Parkinson's Disease, apărut recent pe piață.
Cât de mult a crescut numărul de cazuri
Ei spun că această pandemie poate fi abordată de către comunitatea Parkinson care să formeze un „PACT" pentru a preveni boala, a promova politici și resurse care să vizeze încetinirea răspândirii afecțiunii, îngrijirea tuturor celor afectați și tratarea lor cu terapii noi și eficiente.
Tulburările neurologice sunt acum principala cauză a dizabilității la nivel global, iar cea mai rapidă creștere a unei afecțiuni neurologice, în lume, o înregistrează Parkinson, o tulburare progresivă lentă care afectează mișcarea, controlul muscular și echilibrul.
În 1855, la patruzeci de ani după ce Dr. James Parkinson a descris pentru prima dată această afecțiune, aproximativ 22 de persoane de 15 milioane câte erau Anglia și Țara Galilor au murit de această boală.
În 2014, între 5.000 și 10.000 de persoane din 65 de milioane de oameni câți are Marea Britanie au murit de Parkinson.
Din 1990 până în 2015, numărul persoanelor cu Parkinson s-a dublat la nivel mondial la peste 6 milioane.
Determinată, în principal, de îmbătrânirea populației, se estimează că acest număr se va dubla din nou la peste 12 milioane până în 2040, iar factori suplimentari, inclusiv creșterea longevității, scăderea ratei fumatului și creșterea industrializării, ar putea ridica „povara" la peste 17 milioane de persoane cu Parkinson.
Până în 2040 vom vorbi de PANDEMIE
„Până în 2040, vom putea vorbi cu adevărat despre o pandemie care va duce la o creștere a suferinței umane, precum și la creșterea costurilor sociale și medicale. Cum poate comunitatea să fie conștientă de acest scenariu și să implementeze schimbări în prioritățile de cercetare și programele de îngrijire pentru a diminua povara pandemiei viitoare?" a avertizat dr. Patrik Brundin, doctor în științe medicale, de la Institutul de Cercetare Van Andel, Grand Rapids, SUA, redactor-șef al revistei despre boală Parkinson.
Potrivit autorului principal, dr. Ray Dorsey, MD, de la Departamentul de Neurologie și Centrul de Sănătate și Tehnologie, Centrul Medical de la Universitatea din Rochester, New York, SUA, a spus că „valul de cazuri de Parkinson este în creștere și răspândire. Parkinson exercită o enormă presiune asupra pacienților și a celor din jurul lor. Separat, și presiunea îngrijirii medicale are consecințe adverse asupra sănătății. Costurile economice ale Parkinson sunt, de asemenea, substanțiale, pe cale să crească, cel puțin în SUA, în mod copleșitor îndreptate spre îngrijirea instituțională, ceea ce puțini își doresc".
Incidența bolii Parkinson crește odată cu vârsta, iar populația lumii îmbătrânește, deoarece numărul și proporția persoanelor peste 65 de ani crește rapid. Rezultatul combinat al acestor doi factori este o creștere fără precedent a numărului de persoane cu boală Parkinson.
Legătura îngrijorătoare cu fumatul
Independent de boala Parkinson, speranța globală de viață a crescut cu șase ani în ultimele două decenii. Acest lucru va crește probabil numărul persoanelor cu Parkinson avansat, care sunt mai greu de tratat și pot avea acces limitat la îngrijire. Numeroase studii au constatat că riscul de boală Parkinson scade în rândul fumătorilor cu aproximativ 40%.
Dacă asocierea este cauzală, fapt ce rămâne a fi determinat, scăderea ratelor de fumători ar putea conduce la rate mai mari ale Parkinson.
În cele din urmă, produsele secundare ale industrializării pot contribui la creșterea ratelor de dezvoltare a bolii Parkinson. Pesticidele specifice, solvenții și metalele grele au fost legate de boala Parkinson - expunerea la acești agenți poate fi prevenită.
„În ultimul secol, societatea s-a confruntat cu succes pandemiile de poliomielită, cancer de sân și HIV, în grade diferite. În centrul succesului acestor eforturi a fost activismul neîngrădit", a spus dr. Dorsey, citat într-un material dat publicității de IOS Press.
Avem nevoie de un PACT
Urmând aceste exemple, autorii propun ca întreaga comunitate Parkinson să formeze un „PACT" pentru prevenirea, promovarea de politici inteligente, îngrijirea și tratarea bolii, prin înțelegerea cauzelor (ecologice, genetice și biologice), extinderea noilor modele de îngrijire care aduc îngrijirea de calitate pentru toți și dezvoltarea de noi terapii extrem de eficiente. Cea mai eficientă terapie (levodopa) are deja cincizeci de ani.
„Sperăm că acest articol va crește gradul de conștientizare a provocării și va forma o bază pentru un răspuns al comunității în abordarea uneia dintre marile provocări de sănătate ale timpului nostru", a adaugat co-autorul și editorul asociat al „Journal of Parkinsons Disease", dr. Bastiaan R . Bloem, doctor în științe medicale, de la Centrul Medical Universitar Radboud, Institutul Donders pentru Creier, Cogniție și Comportament, Departamentul de Neurologie, Nijmegen, Olanda.
„Pandemia de Parkinson poate fi prevenită, dar nu e inevitabilă", concluzionează autorii.
Argumentația lor și studiul aferent, integrale (open acces), le puteți găsi în linkurile atașate materialului.
-
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.