Riscul de demență, redus cu 45%. 14 factori modificabili care au fost identificați la nivel global

Riscul de demență poate fi redus cu 45% prin abordarea a mai mulți factori modificabili, dezvăluie un nou studiu.
Un nou raport publicat în The Lancet evidențiază că aproape 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin abordarea a 14 factori modificabili, inclusiv pierderea vederii și colesterolul LDL ridicat. Studiul, realizat de o echipă internațională de experți, subliniază importanța implementării unor măsuri preventive la nivel global pentru a reduce semnificativ prevalența demenței și a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.
Constatări cheie
Studiul, condus de o echipă de experți internaționali, constată că abordarea a 14 factori specifici ar putea reduce prevalența demenței cu până la 45% la nivel global. Acești factori includ atât riscurile deja identificate anterior, cât și riscuri noi:
Cei 14 factori modificabili identificați în studiul publicat în The Lancet care pot reduce riscul de demență sunt:
- Pierderea auzului: Problemele de auz netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile mari de colesterol LDL (colesterolul "rău") sunt asociate cu un risc crescut de demență.
- Depresia: Depresia netratată este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
- Leziuni cerebrale traumatice: Traumele cerebrale pot crește riscul de demență pe termen lung.
- Inactivitatea fizică: Lipsa activității fizice este legată de un risc mai mare de demență.
- Diabetul: Diabetul, în special diabetul de tip 2, este un factor de risc pentru demență.
- Fumatul: Fumatul este asociat cu un risc crescut de demență.
- Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată poate contribui la riscul de demență.
- Obezitatea: Excesul de greutate este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
Vezi și: Curățarea fructelor și a legumelor, noua recomandare a științei pentru evitarea pesticidelor
- Consum excesiv de alcool: Consumul de alcool în cantități mari este asociat cu un risc mai mare de demență.
- Izolarea socială: Lipsa interacțiunilor sociale poate crește riscul de demență.
- Poluarea aerului: Expunerea la poluarea aerului este legată de un risc crescut de demență.
- Pierderea vederii: Problemele de vedere netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile ridicate de colesterol LDL sunt un factor de risc semnificativ pentru demență.
Implicații globale și regionale
Demență - FOTO: Freepik@Vibu Design Gallery
Studiul indică faptul că implementarea măsurilor preventive ar putea conduce la o scădere substanțială a cazurilor de demență la nivel mondial. Potențialul de reducere a riscului de demență este deosebit de notabil în țările cu venituri mici și medii, unde prevalența demenței și a factorilor de risc asociați este mai mare.
În țările cu venituri mari, reducerea acestor factori de risc ar putea duce la mai mulți ani de viață sănătoasă și la o scădere a duratei bolii pentru cei care dezvoltă demență.
Recomandări pentru prevenție
Raportul sugerează o abordare pe mai multe niveluri pentru prevenirea demenței:
În viața timpurie: Îmbunătățirea educației generale.
În viața de mijloc: Abordarea pierderii auzului, a colesterolului LDL ridicat, a depresiei, a leziunilor cerebrale traumatice, a inactivității fizice, a diabetului, a fumatului, a hipertensiunii arteriale, a obezității și a consumului excesiv de alcool.
În viața târzie: Reducerea izolării sociale, a poluării aerului și a pierderii vederii.
Abordări nonfarmacologice
Pe lângă măsurile preventive, raportul subliniază beneficiile intervențiilor nonfarmacologice. Studiile clinice au arătat că activitățile adaptate intereselor și abilităților indivizilor pot reduce simptomele legate de demență și îmbunătăți calitatea vieții.
Cercetări viitoare
În timp ce raportul sugerează o reducere de 45% a riscului de demență pe baza dovezilor actuale, acesta subliniază și necesitatea unor cercetări suplimentare. Domenii cheie pentru studiul viitor includ:
- Identificarea de factori de risc suplimentari
- Testarea schimbărilor în factorii de risc prin studii clinice
- Dezvoltarea de ghiduri pentru sănătatea publicăImplementarea și extinderea programelor bazate pe dovezi pentru a sprijini persoanele cu demență și îngrijitorii lor.
Vezi și: Proteina care ar putea prelungi speranța de viață cu 7 ani. Este supranumită "fântâna tinereții"
Concluzie
Raportul actualizat al Comisiei Lancet pentru Demență servește drept ghid crucial pentru clinicieni și factorii de decizie politică. Acesta subliniază importanța prevenției și conturează direcțiile de cercetare viitoare pentru combaterea eficientă a demenței.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.