Riscul de demență, redus cu 45%. 14 factori modificabili care au fost identificați la nivel global
Riscul de demență poate fi redus cu 45% prin abordarea a mai mulți factori modificabili, dezvăluie un nou studiu.
Un nou raport publicat în The Lancet evidențiază că aproape 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin abordarea a 14 factori modificabili, inclusiv pierderea vederii și colesterolul LDL ridicat. Studiul, realizat de o echipă internațională de experți, subliniază importanța implementării unor măsuri preventive la nivel global pentru a reduce semnificativ prevalența demenței și a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.
Constatări cheie
Studiul, condus de o echipă de experți internaționali, constată că abordarea a 14 factori specifici ar putea reduce prevalența demenței cu până la 45% la nivel global. Acești factori includ atât riscurile deja identificate anterior, cât și riscuri noi:
Cei 14 factori modificabili identificați în studiul publicat în The Lancet care pot reduce riscul de demență sunt:
- Pierderea auzului: Problemele de auz netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile mari de colesterol LDL (colesterolul "rău") sunt asociate cu un risc crescut de demență.
- Depresia: Depresia netratată este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
- Leziuni cerebrale traumatice: Traumele cerebrale pot crește riscul de demență pe termen lung.
- Inactivitatea fizică: Lipsa activității fizice este legată de un risc mai mare de demență.
- Diabetul: Diabetul, în special diabetul de tip 2, este un factor de risc pentru demență.
- Fumatul: Fumatul este asociat cu un risc crescut de demență.
- Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată poate contribui la riscul de demență.
- Obezitatea: Excesul de greutate este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței.
Vezi și: Curățarea fructelor și a legumelor, noua recomandare a științei pentru evitarea pesticidelor
- Consum excesiv de alcool: Consumul de alcool în cantități mari este asociat cu un risc mai mare de demență.
- Izolarea socială: Lipsa interacțiunilor sociale poate crește riscul de demență.
- Poluarea aerului: Expunerea la poluarea aerului este legată de un risc crescut de demență.
- Pierderea vederii: Problemele de vedere netratate pot contribui la riscul de demență.
- Colesterolul LDL ridicat: Nivelurile ridicate de colesterol LDL sunt un factor de risc semnificativ pentru demență.
Implicații globale și regionale

Demență - FOTO: Freepik@Vibu Design Gallery
Studiul indică faptul că implementarea măsurilor preventive ar putea conduce la o scădere substanțială a cazurilor de demență la nivel mondial. Potențialul de reducere a riscului de demență este deosebit de notabil în țările cu venituri mici și medii, unde prevalența demenței și a factorilor de risc asociați este mai mare.
În țările cu venituri mari, reducerea acestor factori de risc ar putea duce la mai mulți ani de viață sănătoasă și la o scădere a duratei bolii pentru cei care dezvoltă demență.
Recomandări pentru prevenție
Raportul sugerează o abordare pe mai multe niveluri pentru prevenirea demenței:
În viața timpurie: Îmbunătățirea educației generale.
În viața de mijloc: Abordarea pierderii auzului, a colesterolului LDL ridicat, a depresiei, a leziunilor cerebrale traumatice, a inactivității fizice, a diabetului, a fumatului, a hipertensiunii arteriale, a obezității și a consumului excesiv de alcool.
În viața târzie: Reducerea izolării sociale, a poluării aerului și a pierderii vederii.
Abordări nonfarmacologice
Pe lângă măsurile preventive, raportul subliniază beneficiile intervențiilor nonfarmacologice. Studiile clinice au arătat că activitățile adaptate intereselor și abilităților indivizilor pot reduce simptomele legate de demență și îmbunătăți calitatea vieții.
Cercetări viitoare
În timp ce raportul sugerează o reducere de 45% a riscului de demență pe baza dovezilor actuale, acesta subliniază și necesitatea unor cercetări suplimentare. Domenii cheie pentru studiul viitor includ:
- Identificarea de factori de risc suplimentari
- Testarea schimbărilor în factorii de risc prin studii clinice
- Dezvoltarea de ghiduri pentru sănătatea publicăImplementarea și extinderea programelor bazate pe dovezi pentru a sprijini persoanele cu demență și îngrijitorii lor.
Vezi și: Proteina care ar putea prelungi speranța de viață cu 7 ani. Este supranumită "fântâna tinereții"
Concluzie
Raportul actualizat al Comisiei Lancet pentru Demență servește drept ghid crucial pentru clinicieni și factorii de decizie politică. Acesta subliniază importanța prevenției și conturează direcțiile de cercetare viitoare pentru combaterea eficientă a demenței.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
