Semne și simptome ciudate care pot arăta că ai Parkinson

Una dintre cele mai frecvente situații în timpul fazei de diagnostic a bolii Parkinson este identificarea corectă a simptomelor care ar putea fi legate de această boală. 

Criteriile actuale de diagnosticare a Parkinson se bazează pe prezența celor patru simptome clasice: bradikinezie, tremor, rigiditate și anomalii posturale. Pe de altă parte, manifestările non-clasice, cum ar fi simptomele motorii subtile și non-motorii, sunt frecvent observate înaintea diagnosticului de de boală Parkinson.

Într-un nou studiu, publicat în Scielo Brazil (link direct studiu), cercetătorii au analizat o serie de cincisprezece pacienți cu Parkinson care aveau semne și simptome neobișnuite în stadiul incipient al bolii.

Acest studiu nu a avut ca scop identificarea semnelor sau simptomelor care ar putea prezice diagnosticul de Parkinson sau faza sa prodromală, dar atrage atenția asupra detaliilor aparent nespecifice care ar putea fi legate de bradikinezie, rigiditate, oboseală și alte semne motorii și ne-motorii ale pacienților cu Parkinson .

Unele dintre caracteristicile neobișnuite descrise de cercetători sunt, spre exemplu, deficitul de discriminare a culorilor, semnul Rolex, durerea la nivelul umărului și oboseala. Similar cu aceste manifestări oarecum ciudate, putem enumera și o tendință de a înota în cerc, de a scrie mai mic și înclinat de obicei în direcție ascendentă și dificultăți timpurii de coordonare care sunt raportate ca defecțiuni ale echipamentului.

Semne și simptome necaracteristice

Deficitul de discriminare a culorii poate fi prezent la pacienții cu Parkinson, totuși fiziopatologia acestuia nu este complet înțeleasă. Deficitul dopaminergic al retinei și disfuncția corticală asociate cu afectarea cognitivă sunt posibile mecanisme implicate, arată cercetătorii. Simptomele vizuale ar putea fi prezente atât în fazele timpurii cât și în fazele avansate ale bolii Parkinson, iar halucinațiile minore au fost descrise în etapele incipiente ale acesteia.

Rinoreea nu este frecvent descrisă ca simptom clasic ne-motor al bolii Parkinson. Cu toate acestea, unele studii au raportat o prevalență crescută de cinci ori a rinoreei la pacienții cu această formă de demență comparativ cu grupurile de control. Relația dintre rinoree și Parkinson, de asemenea, nu este clară, deoarece a fost investigată cu chestionare sau teste nevalidate. Mai mult, este dificil să se excludă alte afecțiuni frecvente, cum ar fi rinita și sinuzita sau efectul colateral al medicamentelor anti-parkinsoniene ca fiind cauză a rinoreei.

Fenotipurile Parkinson au fost împărțite în mod clasic în tremor dominant, instabilitate posturală și mers dificil (PIGD) sau subtip nedeterminat. Subtipul PIGD este marcat de bradikinezie, rigiditate, simptome axiale și are un risc mai mare de simptome non-motorii. Acest lucru ar putea crește probabilitatea de a afla mai multe simptome neobișnuite în acest subgrup. Simptomele non-motorii au fost, în general, descrise în faza avansată a Parkinson, dar cercetări recente au arătat că aproape 40% dintre pacienții cu această formă de demență tratați și pacienții naivi cu medicamente în faza incipientă a bolii au o povară severă de simptome non-motorii.

Însumând toate aceste informații, avem nevoie de diagnostic precoce al bolii Parkinson pentru a oferi un tratament adecvat al simptomelor motorii și non-motorii și, poate, în viitor, pentru a folosi o strategie neuroprotectoare. Pentru a aborda acest punct, multe studii în curs se concentrează asupra simptomelor premotorii sau prodromale. Markerii prodromici recunoscuți sunt: tulburarea de somn REM, pierderea olfactivă, constipația, somnolența excesivă în timpul zilei, hipotensiunea arterială simptomatică, disfuncția erectilă severă, disfuncția urinară și depresia.  Aceste manifestări pot produce simptome subtile care nu sunt încă recunoscute ca semne ale fazei timpurii a Parkinson, se arată într-un material care însoțește studiul.