Când întâlnești pe cineva care are sindromul Asperger, s-ar putea să observi două lucruri imediat: sunt la fel de deștepți ca toți ceilalți, dar au mai multe probleme cu abilitățile sociale. De asemenea,...
Sindromul Asperger nu mai este un diagnostic în sine, ci face parte dintr-o categorie mai largă numită tulburare a spectrului autist (TSA). Acest grup de probleme legate de sănătatea mintală are unele simptome. Chiar și așa, o mulțime de oameni încă folosesc termenul Asperger.
Afecțiunea este de fapt ceea un tip de tulburare a spectrului autist (TSA) „cu funcționalitate ridicată”. Aceasta înseamnă că simptomele sunt mai puțin severe decât alte tipuri de tulburări ale spectrului autist.
Încep devreme în viață. Dacă sunteți mama sau tatăl unui copil care îl are, este posibil să observați că nu pot avea contact vizual. De asemenea, s-ar putea să descoperiți că odrasla dumneavoastră pare incomodată în situații sociale și nu știe ce să spună sau cum să răspundă atunci când cineva îi vorbește.
S-ar putea să lipsească indicii sociale care sunt evidente pentru alte persoane, cum ar fi limbajul corpului sau expresiile de pe chipurile oamenilor. De exemplu, este posibil să nu-și dea seama că, atunci când cineva își încrucișează brațele și încruntă, este supărat.
Un alt semn ar fi acela că micuțul poate arăta puține emoții. Este posibil să nu zâmbească atunci când sunt fericiți sau să râdă de o glumă. Sau pot vorbi într-un mod plat și robotizat.
Focalizare și persistență remarcabile,
Aptitudine pentru recunoașterea tiparelor,
Atenție la detalii.
Hipersensibilitate (la lumini, sunete, gusturi etc.)
Dificultate în conversație,
Dificultate cu abilitățile de conversație nonverbală (distanță, sunet, ton etc.),
Mișcări necoordonate sau stângăcie,
Anxietate și depresie.
Tendințele descrise mai sus variază foarte mult între oameni. Mulți învață să-și depășească aceste provocări, bazându-se pe punctele forte, arată experții de la autismspeaks.org.
Terapia comportamentală cognitivă poate ajuta la abordarea anxietății și a altor provocări personale.
Cursurile de formare a abilităților sociale pot ajuta la abilitățile conversaționale și la înțelegerea indicilor sociali.
Logopedia poate ajuta la controlul vocii.
Terapia fizică și ocupațională poate îmbunătăți coordonarea.
Medicamentele psihoactive pot ajuta la gestionarea anxietății asociate, a depresiei și a deficitului de atenție și a tulburării de hiperactivitate (ADHD).
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
