Sirop de tuse, tratament promițător pentru Parkinson. Sigur și bine tolerat de pacienți

Un ingredient comun din siropul de tuse este promițător ca tratament pentru încetinirea progresiei bolii Parkinson. În acest moment boala nu poate fi vindecată, dar i se pot îmbunătăți...
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp.
Tulburarea neurodegenerativă este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Chiar dacă boala Parkinson nu poate fi vindecată, există medicamente care pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Ambroxolul, un ingredient comun din siropurile de tuse cu expectorații se arată promițător ca tratament pentru încetinirea progresiei bolii Parkinson.
Cercetătorii raportează că ambroxolul crește nivelul de GCase, o proteină care permite celulelor să elimine proteinele reziduale, inclusiv alfa-sinucleina, arată Neuroscience News.
Studiile preclinice, conduse de profesorul Schapira de la UCL Queen Square Institute of Neurology, au identificat ambroxolul ca medicament candidat pentru a încetini progresia bolii Parkinson, mai mult decât atât, în faza 2 a studiului s-a constatat că ambroxolul este sigur pentru pacienți, dar și că este bine tolerat.
Cercetătorii de la University College London vor porni în curând un studiu clinic de fază III pentru a evalua eficacitatea ambroxolului, iar la acest studiu vor participa 330 de persoane din 10-12 centre clinice din Marea Britanie. Aceștia vor primi placebo controlat sau ambroxol pentru următorii doi ani, cât durează studiu, mai arată sursa menționată.
”Aceasta va fi prima dată când un medicament aplicat în mod specific la o cauză genetică a bolii Parkinson a ajuns la acest nivel de testare și reprezintă zece ani de muncă extinsă și detaliată în laborator și într-un studiu clinic de probă de principiu”, a afirmat prof. Anthony Schapira, autorul studiului.
Boala Parkinson, factori de risc și simptome
Factori de risc pentru boala Parkinson includ:
- vârsta
- ereditatea
- sexul
- expunerea la toxine.
În stadiile incipiente ale bolii, simptomele sunt puține sau chiar deloc. Brațele pacientului nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.
Majoritatea persoanelor cu aceasta afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.
Boala Parkinson, evoluția simptomelor
Etapa 1 - simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului
Etapa 2 - simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite
Etapa 3 este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente
Etapa 4 -simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice
Etapa 5 este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Boala Parkinson, complicații
Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:
Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson
Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome
Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente
Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei
Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire
Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare
Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare
Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.
Vezi și: Trezitul dis de dimineață, 4 schimbări ale obiceiurilor alimentare. De ce este bine să fii matinal
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.