Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un nou studiu sugerează că stimularea cerebrală profundă adaptivă, controlată de inteligența artificială, poate reduce cu 50% simptomele motorii ale bolii Parkinson, oferind pacienților o îmbunătățire...
Peste 10 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala Parkinson, o afecțiune neurologică care afectează mișcarea și echilibrul. Stimularea cerebrală profundă (SCP) este un tratament chirurgical care ajută la ameliorarea unor simptome de mișcare ale afecțiunii.
Cu toate acestea, SCP actuală poate provoca încă probleme de mișcare, cum ar fi tremorul și dischinezia. Cercetătorii de la Universitatea din California, au constatat că stimularea cerebrală profundă adaptivă cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) poate reduce cu aproximativ 50 % timpul în care o persoană prezintă cel mai deranjant simptom legat de boala Parkinson.
SCP convențională (cSCP) funcționează bine în ceea ce privește reducerea problemelor de mișcare, dar unii pacienți pot experimenta în continuare modificări notabile ale simptomelor pe parcursul zilei, în special ca răspuns la medicamente.
Acest lucru poate duce la apariția simptomelor de tip breakthrough, care provin din sub-stimulare sau supra-stimulare. Terapiile actuale nu sunt optime pentru toți pacienții, deoarece substimularea apare atunci când medicația este uzată și este necesară o stimulare mai mare decât cea programată pentru cSCP, în timp ce suprastimularea apare atunci când medicația este activă și apar efecte secundare induse de stimulare.
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, a constatat că aSCP, utilizând inteligență artificială, a reușit să amelioreze cele mai deranjante simptome ale participanților legate de boala Parkinson cu aproximativ 50 % în comparație cu SCP convențional.
Cernera și colegii săi au efectuat un studiu clinic pe patru pacienți cu boala Parkinson care foloseau deja stimularea cerebrală profundă convențională (SCP). Ei au emis ipoteza că SCP adaptiv ar reduce problemele lor de mișcare prin creșterea și reducerea stimulării atunci când este necesar.
O SCP adaptivă monitorizează continuu semnalul cerebral al unui pacient, ajustând intensitatea stimulării în timp real atunci când este detectată o modificare. Acest lucru asigură că dispozitivul furnizează cantitatea corectă de stimulare pentru a controla simptomele. Autorii au dezvoltat o conductă de analiză bazată pe date pentru a identifica semnalele cerebrale care indică modificări ale simptomelor și algoritmii DBS adaptive încorporate în dispozitivul de cercetare.
Aceștia au ales să creeze această conductă și acești algoritmi deoarece tratamentele standard actuale pentru boala Parkinson nu sunt optime pentru fiecare pacient. Spre deosebire de SCP standard, SCP adaptiv ajustează intensitatea stimulării pe baza stării curente a pacientului, măsurată prin semnalul cerebral.
Foto: Freepik @aehsiela
Cercetătorii au descoperit că stimularea cerebrală profundă adaptivă poate ameliora cele mai deranjante simptome ale bolii Parkinson cu aproximativ 50% în comparație cu SCP convențională.
Această metodă reduce la jumătate timpul petrecut cu simptomele motorii și îmbunătățește calitatea vieții pacienților. Cercetătorii au monitorizat diverse simptome motorii și nemotorii pentru a se asigura că SCP adaptivă nu ameliorează cel mai deranjant simptom motor în detrimentul altor simptome motorii sau nemotorii.
Ei au constatat că SCP adaptivă nu a fost diferită în comparație cu SCP convențională și, în unele cazuri, chiar a îmbunătățit alte simptome motorii. Cercetătorii au individualizat fiecare algoritm pentru a aborda simptomul cel mai deranjant al fiecărui pacient, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții acestora.
Un studiu realizat de Pacific Neuroscience Institute a constatat că stimularea adaptivă în timpul stimulării cerebrale profunde a fost superioară stimulării continue cronice pentru tratarea simptomelor bolii Parkinson.
Acest lucru se datorează naturii la cerere a stimulării adaptive, care poate reduce potențialele efecte secundare și prelungi durata de viață a bateriei implantabile. În ciuda tuturor tratamentelor disponibile și a terapiei optimizate, boala Parkinson rămâne invalidantă pentru pacienți.
Cel mai important pas ar fi extinderea studiului la un eșantion mai mare, deoarece tehnologia disponibilă în prezent pe piață este aproape capabilă să implementeze această strategie de tratament.
Shabbar F. Danish, președinte al Neurochirurgiei la Jersey Shore University Medical Center, New Jersey, și-a exprimat, de asemenea, convingerea că acest lucru reprezintă un progres real în domeniu și un pas înainte substanțial pentru îngrijirea pacienților cu Parkinson.
El a subliniat necesitatea de a continua să perfecționeze tratamentele pentru a controla simptomele bolii și de a înțelege corelația dintre semnalele cerebrale și grupurile de simptome specifice pentru a crea tratamente mai bine direcționate. Constatările studiului sunt revoluționare la mai multe niveluri.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.