Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Un nou studiu prezentat la Congresul European de Neurologie 2025 trage un semnal de alarmă: persoanele care suferă de coșmaruri frecvente sunt de trei ori mai predispuse să moară înainte de vârsta de 70 de ani comparativ cu cele care nu au astfel de vise tulburătoare.
Cercetarea, condusă de experți de la Imperial College London și Institutul de Cercetare a Demenței din Londra, pune pentru prima dată în evidență frecvența coșmarurilor ca un posibil indicator al longevității reduse.
Coșmarurile săptămânale s-au dovedit a fi un predictor mai puternic al morții timpurii decât factori deja cunoscuți precum fumatul, dieta dezechilibrată, lipsa activității fizice sau obezitatea. Chiar și coșmarurile lunare au fost asociate cu un proces de îmbătrânire biologică accelerată și o creștere a riscului de deces.
"Această reacție de stres poate fi mai intensă decât orice trăim în starea de veghe", a declarat Dr. Abidemi Otaiku, cercetător în neuroștiințe la Imperial College London, cel care a coordonat studiul, potrivit Daily Mail.
Coșmarurile declanșează răspunsul de tip luptă-sau-fugi. Dr. Otaiku explică faptul că, în timpul somnului, creierul uman nu face diferența între vis și realitate.
"De aceea, coșmarurile ne pot trezi transpirați, gâfâind și cu inima bătând cu putere, pentru că a fost activat răspunsul nostru de tip luptă-sau-fugi", explică dr. Otaiku.
Această activare intensă repetată duce la creșterea nivelului de cortizol, un hormon al stresului strâns legat de îmbătrânirea celulară accelerată. În plus, somnul fragmentat și de proastă calitate afectează capacitatea corpului de a se reface și de a regenera celulele.
Analiza s-a bazat pe datele a peste 183.000 de adulți, cu vârste între 26 și 86 de ani, și a aproximativ 2.500 de copii cu vârste între 8 și 10 ani, monitorizați timp de până la 19 ani. Adulții și-au auto-raportat frecvența coșmarurilor la începutul studiului, iar în cazul copiilor, informațiile au fost oferite de părinți.
Rezultatele au fost clare: persoanele care au raportat, în medie, un coșmar pe săptămână pe o perioadă de zece ani au fost de trei ori mai predispuse să moară înainte de 70 de ani comparativ cu cele care nu au avut astfel de episoade. Spre comparație, speranța medie de viață în Anglia este de 78,8 ani pentru bărbați și 82,8 ani pentru femei.
Dr. Otaiku subliniază că există metode simple și accesibile pentru a preveni sau reduce frecvența coșmarurilor.
"Evitarea filmelor înfricoșătoare, menținerea unei igiene bune a somnului, gestionarea stresului și tratarea anxietății sau depresiei pot fi eficiente", a spus cercetătorul.
El mai recomandă terapia de rescriere a imaginilor din vise, o tehnică psihologică care presupune rescrierea și repetarea versiunii mai puțin înspăimântătoare a coșmarului, metodă ce poate fi practicată acasă.
În cazurile severe, în care coșmarurile afectează calitatea vieții, este indicată vizita la un specialist în somn. Un alt tip de terapie eficientă este CBT-I (terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie), care, potrivit studiilor, reduce frecvența coșmarurilor și încetinește îmbătrânirea celulelor cerebrale.
Un alt studiu, prezentat recent la conferința SLEEP 2025, a scos la iveală că somnul de după-amiază, mai ales frecvent, este asociat cu un risc crescut de moarte prematură cu până la 20%. Cercetarea a inclus peste 86.000 de adulți sănătoși de vârstă mijlocie, iar autorii avertizează că somnolența diurnă ar putea semnala probleme mai profunde: tulburări de somn, demență sau insuficiență cardiacă.
Prof. James Rowley, de la Rush University Medical Center din Chicago, a subliniat importanța întrebărilor adresate de medici pacienților.
"Mesajul-cheie este că, dacă un medic întreabă despre obiceiurile de somn ale unui pacient, ar trebui să întrebe și despre somnul din timpul zilei. Cu alte cuvinte, medicii ar trebui să întrebe: ‘Adormiți în timpul zilei?’", a subliniat prof. James Rowley.
Noile descoperiri pun somnul - și calitatea lui - în centrul sănătății pe termen lung. Nu doar insomnia sau apneea în somn pot influența speranța de viață, ci și aspecte aparent "nevinovate", cum sunt coșmarurile recurente sau somnul de prânz. Gestionarea stresului, igiena somnului și tratamentele psihologice pot deveni aliați esențiali pentru a trăi mai mult și mai bine.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Această bacterie banală pe care cu toții o avem ne afectează creierul. Îl erodează și duce la demență.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
