Asta se întâmplă în creierul tău dacă te culci târziu.
Cercetările noi sugerează că persoanele mai active seara au avut performanțe mai bune la teste cognitive decât cele care sunt tipic mai active dimineața.
"În loc să fie doar preferințe personale, aceste cronotipuri ar putea influența funcția noastră cognitivă", a declarat cercetătoarea Raha West, MBChB, de la Imperial College London, Marea Britanie, potrivit Medscape.
Totuși, cercetătorii au atras atenția asupra necesității de precauție în interpretarea rezultatelor.
"Este important de menționat că acest lucru nu înseamnă că toți oamenii care sunt activi de dimineață au performanțe cognitive mai slabe. Descoperirile reflectă o tendință generală în care majoritatea s-ar îndrepta către o cogniție mai bună în cazul tipurilor de seară", a adăugat West.
În plus, în mod general, obținerea celor 7-9 ore recomandate de somn pe noapte a fost benefică pentru funcția cognitivă, iar dormitul mai puțin de 7 sau mai mult de 9 ore a avut efecte dăunătoare asupra funcției creierului, indiferent dacă persoana este pasăre de noapte sau nu. Studiul a fost publicat online pe 10 iulie în BMJ Public Health.
Vezi și: Lumina pe timp de noapte, asociată cu diabetul. Cum afectează, de fapt, funcționarea organismului
Un studiu de cohortă din UK Biobank Descoperirile se bazează pe o analiză transversală a 26,820 de adulți cu vârste cuprinse între 53 și 86 de ani, din baza de date UK Biobank, care au fost împărțiți în două cohorte.
Cohorta 1 a avut 10,067 de participanți (56% femei) care au completat patru teste cognitive măsurând inteligența fluidă/raționamentul, potrivirea perechilor, timpul de reacție și memoria prospectivă. Cohorta 2 a avut 16,753 de participanți (56% femei) care au completat două evaluări cognitive (potrivirea perechilor și timpul de reacție).
Participanții au raportat durata somnului, cronotipul și calitatea acestuia. Scorurile testelor cognitive au fost evaluate în raport cu parametrii de somn și factori de sănătate și stil de viață, inclusiv sexul, vârsta, condițiile vasculare și cardiace, diabetul, consumul de alcool, obiceiurile de fumat și indicele de masă corporală.
Rezultatele au arătat o asociere pozitivă între durata normală de somn (7-9 ore) și scorurile cognitive în Cohorta 1 (b = 0.0567), în timp ce durata prelungită de somn a avut un impact negativ asupra scorurilor în Cohorta 1 și 2 (b = -0.188 și b = -0.2619, respectiv).
Preferința individuală pentru activitatea de seară sau dimineața a corelat puternic cu scorurile testelor. În special, persoanele care erau mai active seara au avut în mod constant performanțe mai bune la teste cognitive decât cele active dimineața.
Vezi și: Ce se întâmplă în creier când murim. Detaliul uluitor descoperit de medici
Ce se întâmplă dacă te culci târziu - FOTO: Freepik@namii9
West a subliniat că este crucial să înțelegem și să ne adaptăm la ritmurile naturale de somn, dar și să ne asigurăm că obținem o cantitate adecvată de odihnă, evitând atât excesul, cât și insuficiența. Aceasta este o componentă esențială pentru menținerea sănătății creierului și pentru a-i asigura funcționarea la potențial maxim.
Studiul nu a identificat o relație semnificativă între insomnie și performanța cognitivă, în contradicție cu unele descoperiri anterioare. Cercetătorii au scris că aspecte specifice ale insomniei, cum ar fi severitatea și cronicitatea, precum și condițiile comorbide, ar trebui luate în considerare.
Vezi și: Dezactivarea genei HNF4A, tratament împotriva cancerului pancreatic
Cercetătorii au adăugat că vârsta și diabetul au apărut în mod constant ca factori predictivi negativi ai funcționării cognitive în ambele cohorte studiate, în concordanță cu cercetările anterioare.
De asemenea, studiul nu a ajustat pentru nivelul de educație, un factor potențial influențial asupra performanței cognitive și modelelor de somn, din cauza datelor incomplete. De asemenea, studiul nu a luat în considerare depresia și izolarea socială, care au fost demonstrate că cresc riscul de declin cognitiv.
