Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Medicii au dezvăluit diferențe uimitoare între creierul unei persoane în viață și cel al unei persoane decedate. Descoperirea zguduie fundamentul neuroștiinței, iar implicațiile asupra felului în care sunt...
Oamenii de știință de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai au făcut o descoperire uimitoare: creierul postmortem trece prin modificări masive ale ARN-ului, diferite de cele din creierele vii. Această revelație ar putea redefini înțelegerea noastră asupra bolilor neurologice și deschide noi căi pentru tratamente inovatoare.
Cercetătorii au descoperit diferențe evidente în editarea ARN-ului între creierele vii și cele postmortem. În mod specific, această cercetare de pionierat, publicată în Nature Communications, evidențiază nuanțele editării ARN adenosină-în-inosină (A-to-I) în cortexul prefrontal dorsolateral (DLPFC). Deci, ce înseamnă exact asta?
În primul rând, să vorbim despre "editarea ARN". Oamenii de știință au studiat acest proces de ani de zile, dar cu un amănunt: au analizat în mare parte țesut cerebral de la persoane decedate. Se pare că acest lucru s-ar putea să nu spună întreaga poveste.
"Până acum, investigarea editării A-to-I și a semnificației sale biologice în creierul mamiferelor a fost restricționată la analiza țesuturilor postmortem. Folosind mostre proaspete de la persoane vii, am reușit să descoperim diferențe semnificative în activitatea de editare a ARN-ului pe care studiile anterioare, bazate doar pe mostre postmortem, le-ar fi putut trece cu vederea" explică Dr. Michael Breen, co-autor principal al studiului.
Vezi și: Dezactivarea genei HNF4A, tratament împotriva cancerului pancreatic
Creier - FOTO: Freepik@Phonlamaistudio
"Am fost deosebit de surprinși să descoperim că nivelurile de editare a ARN-ului erau semnificativ mai mari în țesutul cerebral postmortem comparativ cu cel viu, ceea ce se datorează probabil schimbărilor postmortem precum inflamația și hipoxia care nu apar în creierele vii.
În plus, am descoperit că editarea ARN-ului în țesutul viu tinde să implice locuri conservate evolutiv și funcțional importante, care sunt de asemenea dereglate în bolile umane, subliniind necesitatea de a studia atât mostre vii cât și postmortem pentru a înțelege complet biologia creierului", a mai explicat dr. Michael Breen.
În cadrul studiului, cercetătorii au comparat mostre de creier de la persoane vii care au acceptat să fie examinate în timpul intervențiilor chirurgicale pe creier cu mostre de la cei care au decedat. Aceste mostre au fost meticulos conservate și analizate folosind tehnici genomice avansate, inclusiv secvențierea întregului genom (WGS), secvențierea ARN-ului din țesuturi (RNA-seq) și secvențierea ARN-ului din nuclei individuali (snRNA-seq).
Vezi și: Ce se ascunde în spatele emisiunii "Insula Iubirii". Radu Leca: Vinde pachete. Manipulare mentală
Țesutul cerebral mort a arătat mult mai multă editare a ARN-ului decât cel viu. Este ca și cum creierul intră în suprasarcină după moarte, făcând schimbări în stânga și în dreapta.
De ani de zile, oamenii de știință au folosit țesut cerebral postmortem pentru a studia totul, de la Alzheimer la depresie. Totuși, dacă creierul se schimbă atât de mult după moarte, înseamnă că s-ar putea să fi avut o imagine incompletă până acum.
Aceasta este provocarea cu care se confruntă acum oamenii de știință în cercetarea creierului.
"Înțelegerea acestor diferențe ajută la îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre funcția creierului și boală prin prisma modificărilor de editare a ARN-ului, ceea ce poate duce la abordări mai bune de diagnosticare și terapeutice", notează Alexander W. Charney, MD, PhD, de la Living Brain Project.
Vezi și: Coșmarurile la vârstă mijlocie, asociate cu declinul cognitiv. Pot fi semn al demenței
Această descoperire deschide o lume nouă de posibilități. Cercetătorii caută acum modalități de a obține mai multe mostre din creierele vii în mod sigur și etic. De asemenea, lucrează la dezvoltarea de noi tehnici pentru a conserva mai bine țesutul cerebral după moarte, precum și la combinarea datelor de la creierele vii și decedate pentru o imagine mai completă.
Deși poate suna ca o dezbatere științifică îndepărtată, această cercetare ar putea avea un impact enorm asupra modului în care înțelegem și tratăm bolile cerebrale. Prin obținerea unei imagini mai clare a modului în care funcționează creierele sănătoase, în special înainte de moarte, oamenii de știință ar putea găsi noi modalități de a aborda afecțiuni precum Parkinson, Alzheimer și depresia.
"Prin valorificarea naturii unice și transdisciplinare a proiectului Living Brain, putem transforma o modalitate de îngrijire clinică de vârf, cum ar fi stimularea profundă a creierului, într-o platformă pentru perspective fără precedent asupra biologiei creierului uman, care vor genera noi oportunități terapeutice," concluzionează Brian Kopell, MD, co-autor principal al studiului.
Cercetările recente de la Universitatea Michigan explorează fenomenul experiențelor de aproape-moarte. Oamenii care au avut astfel de experiențe descriu întâlniri cu cei dragi decedați, lumini strălucitoare și senzația de a pluti.
Studiile au descoperit că în timpul morții există o creștere semnificativă a activității cerebrale, ceea ce ar putea explica aceste experiențe intense. Aceste cercetări oferă o perspectivă științifică asupra unui subiect adesea discutat dintr-o perspectivă religioasă sau filosofică, aducând noi înțelesuri despre cum ar putea arăta și simți ultimele momente ale vieții noastre, potrivit Medical News Today.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.