Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală cronică autoimună greu de diagosticat, multe dintre simptome imitându-le pe ale altor afecțiuni.
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală cronică autoimună care apare când sistemul imunitar al corpului atacă propriile țesuturi. Afectează articulațiile, pielea, rinichii, inima, plămânii, creierul și celulele sanguine.
Este o boală în care perioadele de acalmie se intrepătrund cu perioadele de acutizare, care se manifestă adesea prin febră, oboseală și inflamația articulațiilor.
Potrivit Mayo Clinic, această boală este foarte greu de diagosticat pentru că semnele și simptomele sale le imită adesea pe cele ale altor afecțiuni. Cel mai distinctiv semn al lupusului – o erupție cutaată facial care seamănă cu aripile unui fluture care se întinde pe ambii obraji – apare de cele mai multe cazuri de lupus.
Unele persoane se nasc cu o tendință spre dezvoltarea lupusului, care poate fi declanșată de infecții, anumite medicamente sau chiar de lumina soarelui, iar prezența mai frecventă este în rândul femeilor. Deși nu există un tratament pentru lupus, tratamentele pot ajuta la controlul simptomelor.
Semnele și simptomele lupusului depind de sistemele persoanei afectată de această boală.
Cele mai frecvente semne și simptome includ:
- Oboseală;
- Febră;
- Dureri articulare, rigiditate și umflături;
- Erupție în formă de fluture pe față care acoperă obrajii și podul nasului sau erupții cutanate în altă parte a corpului;
- Leziuni ale pielii care apar sau se agravează odată cu expunerea la soare;
- Degete de la mâini și de la picioare care devin albe sau albastre atunci când sunt expuse la frig sau în timpul perioadelor stresante;
- Dificultăți de respirație;
- Dureri în piept;
- Ochi uscați;
- Dureri de cap, confuzie și pierderi de memorie.
Fiind o boală autoimună, lupusul apare când sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase din organism. De atfel, este probabil ca lupusul să fie rezultatul unei combinații de genetică și mediu.
Se pare că persoanele cu o predispoziție ereditară pentru lupus pot dezvolta boala atunci când intră în contact cu ceva din mediul înconjurător care poate declanșa lupusul. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, cauza lupusului este necunoscută. Unii potențiali factori declanșatori includ:
Lumina soarelui. Expunerea la soare poate aduce leziuni cutanate de lupus sau poate declanșa un răspuns intern la persoanele predispuse.
Infecțiile. Faptul de a avea o infecție poate iniția lupusul sau poate provoca o recidivă la unele persoane.
Medicamentele. Lupusul poate fi declanșat de anumite tipuri de medicamente pentru tensiune arterială, medicamente anti-convulsivante și antibiotice. Persoanele care au lupus indus de medicamente se ameliorează, de obicei, atunci când încetează să mai ia medicamentele. Rareori, simptomele pot persista chiar și după ce medicamentul este oprit.
Factorii care pot crește riscul de lupus includ:
Sexul. Lupusul este mai frecvent la femei.
Vârsta. Deși lupusul afectează persoane de toate vârstele, este cel mai adesea diagnosticat între 15 și 45 de ani.
Rasa. Lupusul este mai frecvent la afro-americani, hispanici și asiatici americani.
Inflamația cauzată de lupus poate afecta multe zone ale corpului, inclusiv:
Rinichii. Lupusul poate provoca leziuni renale grave, iar insuficiența renală este una dintre principalele cauze de deces în rândul persoanelor cu lupus.
Creierul și sistemul nervos central. Dacă creierul este afectat de lupus, pacientul poate avea dureri de cap, amețeli, modificări de comportament, probleme de vedere și chiar accidente vasculare cerebrale sau convulsii. Multe persoane cu lupus se confruntă cu probleme de memorie și pot avea dificultăți în a-și exprima gândurile.
Sângele și vasele de sânge. Lupusul poate duce la probleme de sânge, inclusiv un număr redus de globule roșii sănătoase (anemie) și un risc crescut de sângerare sau de coagulare a sângelui. De asemenea, poate provoca inflamarea vaselor de sânge.
Plămâni. Unei persoane diagnosticate cu lupus îi crește riscul de a dezvolta o inflamație a mucoasei cavității toracice, ceea ce poate face ca respirația să fie dureroasă. Sângerarea în plămâni și pneumonia sunt, de asemenea, posibile.
Vezi și: Ce este colestaza în SARCINĂ. Care sunt complicațiile și cum poate fi prevenită
Papa Francisc este internat cu dublă pneumonie. Garda Elvețiană a început pregătiriile pentru funeraliile Suveranului Pontif.
Acest sunet te ajută să ai un somn odihnitor. Vei avea o noapte odihnitoare și ameliorează chiar și durerile.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Această combinație de vitamine crește riscul de cancer pulmonar. Are efecte negative și asupra cardiacilor.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
O dietă săracă în grăsimi poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar, în special la fumători, potrivit unui nou studiu.
Acest test gratuit îți arată dacă ai cancer pulmonar.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Cum îți dai seama cât de sănătoși sunt plămânii tăi.
