Autism și schizofrenie, noi cercetări asupra creierului și bolilor psihice

Oamenii de știință de la 15 instituții au analizat aproape 2.000 de creiere, studiind genele specifice pentru a afla mai multe despre schimbările din creier pe măsură ce se dezvoltă, cum variază între indivizi și cauzele anumitor tulburări mentale.

Această abordare a făcut posibilă evaluarea riscului genetic al bolilor precum schizofrenia și tulburarea bipolară de până la de șase ori mai precis decât în cazul analizei tradiționale a variantelor de risc genetice cunoscute, potrivit studiilor conduse de Mark Gerstein, profesor de informatică biomedicală, biofizică moleculară și biochimie, informatică, de statistici și știința datelor de la Universitatea Yale.

Gerstein și colegii săi au constatat că aceste variante de risc genetic pot influența funcția genelor foarte devreme în dezvoltare și pe tot parcursul vieții, dar au o șansă mai mare de a produce simptome în timpul diferitelor etape ale dezvoltării creierului.

O altă echipă de la Yale a declarat că a descoperit de ce riscul de a dezvolta multe boli neuropsihiatrice, cum ar fi autismul și schizofrenia, poate varia în timp.

Diferențele în tipurile de celule dintre cele 16 regiuni ale creierului în timpul dezvoltării pot juca un rol major în determinarea faptului că persoanele cu risc genetic dezvoltă o tulburare neuropsihiatrică, potrivit cercetătorilor din laboratorul dr. Nenad Sestan, profesor de neuroștiință, medicină comparativă, genetică și psihiatrie la Yale.

Sestan și echipa sa au constatat că cele mai mari diferențe în ceea ce privește tipurile de celule și activitatea de exprimare a genelor apar la începutul sarcinii, scad apoi pe parcursul sarcinii și în copilăria timpurie și încep să crească din nou la începutul adolescenței. Aceste perioade de schimbări semnificative în dezvoltarea creierului sunt atunci când genele asociate cu riscul de tulburări neuropsihiatrice tind să formeze rețele distincte în anumite zone ale creierului. Modulele asociate cu autism tind să se formeze la începutul dezvoltării, iar cele asociate cu schizofrenia - precum și cu IQ-ul și neuroticismul - tind să se formeze mai târziu în viață.

Acest lucru poate explica de ce apare autismul la începutul copilăriei, iar schizofrenia apare la începutul vârstei adulte, au concluzionat cercetătorii. O altă constatare a fost aceea că modificările din creier care cauzează tulburări neuropsihiatrice pot apărea cu luni sau chiar ani înainte de apariția simptomelor.

,,Factorii de risc pentru boală sunt întotdeauna prezenți, dar nu se manifestă în mod egal în timp și spațiu", a explicat Sestan, după cum relatează WebMD.com.