Un nou studiu arată că sprijinul oferit prin intermediul social media nu îmbunătățește sănătatea mintală pentru utilizatorii excesivi.
Cercetătorii de la Michigan State University au comparat eficacitatea căutării de sprijin social în viața reală, comparativ cu social media.
Este posibil ca social media să faciliteze angajarea online a oamenilor, dar nu oferă anumite beneficii ale interacțiunilor umane din viața reală, spune unul dintre cercetători.
„Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost asociată cu depresia, anxietatea și izolarea socială, iar existența unui sistem de sprijin social bun ferește oamenii de sănătatea mintală negativă”, a declarat Dar Meshi, profesor asistent în cadrul Departamentului de publicitate și relații publice de la MSU. „Am vrut să comparăm diferențele dintre sprijinul din viața reală și sprijinul oferit prin intermediul rețelelor sociale pentru a vedea dacă sprijinul oferit online ar putea avea efecte benefice.”
Studiul a fost publicat online pe 29 aprilie în revista Addictive Behavior (link direct studiu).
În timp ce suportul din social media nu a avut un impact negativ asupra sănătății mintale, nici nu l-a afectat pozitiv.
„Numai sprijinul social din viața reală a fost legat de o sănătate mintală generală mai bună”, a spus Meshi. „Interacțiunile tipice pe rețelele de socializare sunt limitate. Teoria noastră este că acestea nu permit o conexiune mai substanțială, care ar putea fi necesară pentru a oferi tipul de sprijin care protejează împotriva sănătății mintale negative”.
Cercetătorii au realizat un sondaj la 403 de studenți pentru a identifica cât de problematică a fost utilizarea rețelelor sociale și gradul lor de sprijin social în în viața reală și pe social media.
Utilizând, de asemenea, PROMIS, sau sistemul de informații pentru măsurarea rezultatelor raportate de pacient, scală pentru măsurarea depresiei, anxietății și izolării sociale, cercetătorii au putut vedea cum utilizează studenții social media și sprijinul social legat de sănătatea lor mentală.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale nu este o tulburare de dependență recunoscută, dar există similitudini în simptomele unei persoane cu o tulburare de consum de substanțe și a unei persoane care prezintă un consum excesiv de rețele sociale. Exemplele includ preocuparea față de rețelele sociale și semnele de retragere, cum ar fi iritabilitatea, atunci când este împiedicat să folosească rețelele sociale.
„Se pare că, cu cât este mai excesivă utilizarea rețelelor sociale, cu atât mai puțină susținere socială primește acea persoană în viața reală, ceea ce duce la o sănătate mintală precară”, a spus Ellithorpe.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
