Dacă ai nevoie de suport moral, cere ajutor în viața reală, nu pe social media. STUDIU
Un nou studiu arată că sprijinul oferit prin intermediul social media nu îmbunătățește sănătatea mintală pentru utilizatorii excesivi.
Cercetătorii de la Michigan State University au comparat eficacitatea căutării de sprijin social în viața reală, comparativ cu social media.
Este posibil ca social media să faciliteze angajarea online a oamenilor, dar nu oferă anumite beneficii ale interacțiunilor umane din viața reală, spune unul dintre cercetători.
„Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost asociată cu depresia, anxietatea și izolarea socială, iar existența unui sistem de sprijin social bun ferește oamenii de sănătatea mintală negativă”, a declarat Dar Meshi, profesor asistent în cadrul Departamentului de publicitate și relații publice de la MSU. „Am vrut să comparăm diferențele dintre sprijinul din viața reală și sprijinul oferit prin intermediul rețelelor sociale pentru a vedea dacă sprijinul oferit online ar putea avea efecte benefice.”
Studiul a fost publicat online pe 29 aprilie în revista Addictive Behavior (link direct studiu).
În timp ce suportul din social media nu a avut un impact negativ asupra sănătății mintale, nici nu l-a afectat pozitiv.
„Numai sprijinul social din viața reală a fost legat de o sănătate mintală generală mai bună”, a spus Meshi. „Interacțiunile tipice pe rețelele de socializare sunt limitate. Teoria noastră este că acestea nu permit o conexiune mai substanțială, care ar putea fi necesară pentru a oferi tipul de sprijin care protejează împotriva sănătății mintale negative”.
Cercetătorii au realizat un sondaj la 403 de studenți pentru a identifica cât de problematică a fost utilizarea rețelelor sociale și gradul lor de sprijin social în în viața reală și pe social media.
Utilizând, de asemenea, PROMIS, sau sistemul de informații pentru măsurarea rezultatelor raportate de pacient, scală pentru măsurarea depresiei, anxietății și izolării sociale, cercetătorii au putut vedea cum utilizează studenții social media și sprijinul social legat de sănătatea lor mentală.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale nu este o tulburare de dependență recunoscută, dar există similitudini în simptomele unei persoane cu o tulburare de consum de substanțe și a unei persoane care prezintă un consum excesiv de rețele sociale. Exemplele includ preocuparea față de rețelele sociale și semnele de retragere, cum ar fi iritabilitatea, atunci când este împiedicat să folosească rețelele sociale.
„Se pare că, cu cât este mai excesivă utilizarea rețelelor sociale, cu atât mai puțină susținere socială primește acea persoană în viața reală, ceea ce duce la o sănătate mintală precară”, a spus Ellithorpe.
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
