Depresia la femei: 5 lucruri VITALE pe care trebuie să le știți, explicate de dr. Petronela Nechita

Într-o lume a socializării și relațiilor virtuale intense, oamenii au devenit tot mai singuri și depresivi. Fiind o tulburare de dispoziție, depresia poate provoca simptome severe ce afectează emoţiile, gândirea şi activitățile zilnice. Frecvența mai mare a acestei afecțiuni la femei poate fi explicată prin existența unor factori biologici, hormonali și sociali predispozanți. Astfel, în cazul femeilor, sindromul premenstrual, menopauza şi nașterea reprezintă cauze posibile suplimentare pentru depresie.

1. Depresia este o afecțiune medicală

Depresia este o tulburare de dispoziție frecventă, ce poate avea consecințe grave. Astfel, simptomele depresiei pot scădea capacitatea de a lucra sau de a studia, pot afecta somnul sau alimentația, putând reduce dramatic capacitatea individului de a se bucura de viață. 

„Depresia este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici, însă nu este un semn al slăbiciunii unei persoane sau al unui defect al caracterului. Majoritatea persoanelor care suferă de depresie au nevoie de tratament pentru a-şi îmbunătăți starea de sănătate. Dacă sunteți prieten sau membru al familiei unei femei cu depresie, puteți oferi sprijin emoțional, înțelegere, răbdare. Încurajați-o să solicite ajutor specialistului (de exemplu, un psiholog sau psihiatru) și amintiți-i că, în timp și cu ajutorul tratamentul, se poate simți mai bine”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

Anumite medicamente și unele afecțiuni medicale, cum ar fi o tulburare tiroidiană, pot provoca aceleași simptome ca depresia. O comunicare bună cu specialistul vă poate ajuta să faceți alegeri bune referitoare la sănătatea dumneavoastră.

2. Depresia doare, la propriu

Pentru multe persoane, depresia este considerată un mit, fiind asociată, în percepția generală, doar cu simptome ce țin de latura psihică. „Însă, o persoană cu depresie poate prezenta și multe simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, crampe sau probleme digestive. Astfel, durerea fizică este asociată unei tulburări somatice și oamenii apelează deseori la unele specialități medicale pentru a fi tratate simptomele fizice, care de fapt sunt semne ale depresiei”, consideră dr. Petronela Nechita.

Dacă aveți oricare dintre următoarele semne și simptome de cel puțin două săptămâni, este posibil să suferiți de depresie: stare de spirit tristă, anxioasă, sentimente de deznădejde sau pesimism, iritabilitate, sentimente de vinovăție, lipsă de valoare sau neputință, scăderea energiei sau oboseală, dificultăți de somn, trezire dimineața devreme sau somn excesiv, pierderea interesului sau a plăcerii pentru hobby-uri și activități, lentoare în mișcare, senzație de neliniște, dificultăți de concentrare, de memorie sau de luare a deciziilor, modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății, gânduri de moarte sau suicid sau tentative de suicid, dureri de cap, crampe sau probleme digestive fără o cauză fizică clară.

3. Anumite tipuri de depresie sunt specifice femeilor

Sarcina, perioada postpartum, perimenopauza și ciclul menstrual sunt toate asociate cu schimbări fizice și hormonale dramatice. Anumite tipuri de depresie pot apărea în diferite etape ale vieții unei femei:

Tulburare disforică premenstruală (TDPM)

Sindromul premenstrual (SPM) este asociat cu o serie de simptome fizice si psihologice care se produc înainte de perioada menstruației, fiind o problemă medicală care afectează femeile de vârstă fertilă. „Statisticile arată că mai mult de o femeie din 3 suferă de SPM, simptomele cele mai frecvente fiind: balonare, cefalee, acnee, dificultăți de concentrare, creștere în greutate, sensibilitate a sânilor, oboseală, iritabilitate, anxietate, accese de plâns, tulburări de dispoziție și/sau depresie. Tulburarea disforică premenstruală (TDPM) este o formă severă de SPM”, afirmă medicul psihiatru ieșean.

Depresia perinatală

Femeile gravide se confruntă în mod obișnuit cu diferite manifestări de dimineață, creștere în greutate și schimbări de dispoziție. Îngrijirea unui nou-născut este, de asemenea, o provocare. „Multe mame experimentează baby blues - un termen folosit pentru a descrie modificări ușoare ale dispoziției și sentimente de îngrijorare, nefericire și epuizare pe care multe femei le experimentează uneori în primele două săptămâni după nașterea unui copil. Aceste stări durează de obicei o săptămână sau două și apoi dispar atunci când o proaspătă mamă se adaptează la ritualul de îngrijire a unui nou-născut”, spune dr. Petronela Nechita.

Depresia perinatală este o tulburare de dispoziție care poate afecta femeile în timpul sarcinii și după naștere și este mult mai gravă decât „baby blues”. Cuvântul „perinatal” se referă la perioada dinaintea și după nașterea unui copil. Mamele cu depresie perinatală au sentimente de tristețe extremă, anxietate și oboseală care le pot îngreuna îndeplinirea sarcinilor zilnice, inclusiv îngrijirea lor, a noului născut.

„Depresia perinatală afectează 10-20% dintre femei, fiind un episod depresiv care apare în timpul sarcinii (depresie prenatală), fie la 6 - 12 luni de la naștere (depresie postnatală). Se estimează că depresia din timpul sarcinii afectează 7,4% până la 12,8% dintre femei, cele aflate în al doilea și al treilea trimestru de sarcină fiind cele mai susceptibile. Prevalența depresiei ce apare după naștere pare a fi de 10-15% în general și de 25% la femeile cu venituri mici. Femeile cu depresie severă prezintă un risc crescut de auto-vătămare, consum de substanțe nocive, dificultăți conjugale, dificultăți parentale și chiar sinucidere”, arată medicul psihiatru de la Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

În cazul în care suspectați că aveți depresie perinatală, ar trebui să discutați cu specialistul în domeniul sănătății mintale. Dacă observați semne de depresie la o persoană dragă în timpul sarcinii sau după nașterea copilului, încurajați-o să meargă la un specialist.

Depresia perimenopauzală

Perimenopauza (tranziția în menopauză) este o fază normală în viața unei femei și care, uneori, poate fi o provocare. Dacă treceți prin perimenopauză, este posibil să vă confruntați cu perioade anormale, probleme de somn, schimbări de dispoziție și bufeuri. 

„Depresia afectează fiecare femeie diferit. Dacă vă confruntați cu iritabilitate, anxietate, tristețe sau pierderea plăcerii în momentul tranziției menopauzei, este posibil să vă confruntați cu depresie perimenopauzală. Nu orice femeie care este deprimată experimentează fiecare simptom. Severitatea și frecvența simptomelor , precum și durata acestora vor varia în funcție de individ și de gravitatea bolii”, explică dr. Petronela Nechita.

4. Depresia poate fi tratată

Chiar și cele mai severe cazuri de depresie pot fi tratate. Astfel, în mod obișnuit, depresia este tratată cu medicamente, psihoterapie sau folosind o asociere a celor două. „Antidepresivele sunt medicamente utilizate în mod obișnuit pentru tratarea depresiei. Oamenii răspund diferit la antidepresive și este posibil să fie nevoie să încercați diferite medicamente pentru a-l găsi pe cel care funcționează cel mai bine”, spune medicul psihiatru ieșean.

Există multe tipuri diferite de psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia interpersonală. Abordarea particulară pe care o folosește terapeutul depinde de starea de tratat și de pregătirea și experiența terapeutului. De asemenea, terapeuții pot combina și adapta elemente și abordări diferite.

5. Oamenii de știință sunt dedicați cercetării în domeniul sănătății mintale

Cercetătorii continuă să studieze depresia pentru a îmbunătăți modul în care această afecțiune este diagnosticată și tratată. „De exemplu, acum se lucrează pentru a înțelege cum și de ce modificările hormonilor de reproducere declanșează tulburări ale dispoziției, inclusiv depresia postpartum, tulburarea disforică premenstruală și depresia perimenopauză. De asemenea, oamenii de știință încearcă să înțeleagă mai bine de ce unele femei prezintă un risc mai mare decât altele de a suferi de depresie”, concluzionează dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.