Depresie la bătrânețe, plimbarile regulate fac bine

Plimbările regulate la cinema, teatru sau prin muzee reduc drastic riscul de a deveni deprimat la bătrânețe, constată un nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au descoperit o legătură clară între frecvența plimbărilor „culturale" și șansele unei persoane cu vârsta de peste 50 de ani de a dezvolta depresie. Este primul astfel de studiu care arată că activitățile culturale nu numai că ajută oamenii să gestioneze și să se recupereze în caz de depresie, ci că ajută de fapt la prevenirea acesteia.
Riscul de depresie scade vertiginos
Studiul lor, publicat în British Journal of Psychiatry (Jurnalul Britanic de Psihiatrie), a constatat că persoanele care ies la plimbări și merg la filme, piese de teatru sau expozitii la fiecare câteva luni au avut un risc cu 32% mai mic de a dezvolta depresie, iar cei care participă o dată pe lună sau mai des la așa ceva - un risc cu 48% mai mic.
Acum, autorul său principal, dr. Daisy Fancourt, dorește să încurajeze o mai bună conștientizare a beneficiilor, astfel încât oamenii să-și poată controla mai bine propria sănătate mintală la vârste înaintate.
Ea a spus că „în general, oamenii cunosc beneficiile de a mânca de cinci ori pe zi și de a face exerciții pentru sănătatea fizică și psihică, dar sunt foarte puțin conștienți de faptul că activitățile culturale au, de asemenea, beneficii similare. Oamenii se duc la astfel de evenimente din pura plăcere de a face acest lucru, dar trebuie să conștientizăm și beneficiile mai largi" pe care le au astfel de plimbări.
Studiul a analizat date privind mai mult de 2.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, care au luat parte la Studiul Longitudinal de lungă durată asupra Îmbătrânirii (English Longitudinal Study of Ageing, ELSA). Această bază de date oferă o sursă bogată de informații pentru cercetători precum Dr. Fancourt și colegii săi, care acoperă sănătatea, situația socială, bunăstarea și situația economică a persoanelor în vârstă din Anglia.
Împreună cu colega ei, Urszula Tymoszuk, dr. Fancourt a putut să privească datele colectate din răspunsurile oamenilor la chestionare și din interviuri față în față, pe parcursul a zece ani. Acestea includ informații despre cât de des au fost subiecții la teatru, la concerte sau la opera, la cinematograf, la galerii de artă, expoziții sau muzee.
Răspunsurile lor, de asemenea, a arătat când au fost diagnosticați participanții cu depresie, și atunci când au experimentat simptome pe care perechea de cercetători le-a putut apoi măsura pe o scala larg utilizată pentru identificarea persoanelor cu risc de depresie.
Benefice, oricum le-ai analiza
Chiar și în condițiile în care rezultatele au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele de vârstă, sex, sănătate și nivelul de bogăție, educație și de exerciții fizice, beneficiile activităților culturale au fost clare. Aceste beneficii au fost, de asemenea, independente de faptul dacă oamenii au avut sau nu contacte cu prietenii și familia sau au luat parte la activități sociale organizate, precum cluburile și asociațiile.
Cercetătorii cred că puterea acestor activități culturale constă în combinarea interacțiunii sociale, a creativității, a stimulării mentale și a activității fizice blânde pe care o încurajează.
Dr. Fancourt a spus: „Am fost foarte plăcut surprinsă de rezultate. În mod deosebit, găsim aceeași relație între angajarea culturală și depresie între cei care sunt bogați sau săraci și la cei cu niveluri de educație diferite - singurul lucru care diferă este frecvența participării".
„Angajamentul cultural este ceea ce noi numim o „marfă perisabilă". Pentru ca aceasta să aibă beneficii pe termen lung pentru sănătatea mintală, trebuie să ne implicăm în astfel de activități în mod regulat. Acest lucru este similar cu exercițiile fizice: alergarea pentru prima dată în ianuarie nu va mai avea beneficii în octombrie dacă nu continuăm să alergăm".
Ea a adăugat și că „depresia este o problemă majoră care afectează milioane de oameni. Dacă începem să ne simțim prost sau izolați, angajamentul cultural este un lucru simplu pe care îl putem face pentru a ne ajuta în mod proactiv propria sănătate mintală, înainte de a ajunge la punctul în care avem nevoie de ajutor medical".
Studiul, salutat de Colegiul Regal de Psihiatri
Dr. Amanda Thompsell, președintele decanilor de la Colegiul Regal de Psihiatri, a declarat că „această lucrare evidențiază ideea că a face ceva plăcut nu este doar pentru plăcere - ci poate fi benefic pentru sănătatea mintală a persoanelor în vârstă. Constatările sugerează că implicarea în activități culturale regulate, cum ar fi vizita la teatru sau la cinematograf, ar putea fi o modalitate de a reduce riscul apariției depresiei".
„Totuși, astfel de activități pe cont propriu nu vor trata depresia. Acest lucru necesită o abordare bazată pe utilizarea terapiilor comportamentale, completate de utilizarea de medicamente în cazul în care o persoană în vârstă nu răspunde sau când are o depresie mai severă", mai spune ea într-un material dat publicității de Universitatea Cambridge.
„Colegiul saluta această lucrare și încurajează cercetări suplimentare în domeniul important al sănătății mintale la persoanele în vârstă".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.