Expunerea la formaldehidă la locul de muncă, legată de probleme cognitive. STUDIU
O varietate de locuri de muncă expun oamenii la formaldehidă, un gaz cu miros puternic folosit la fabricarea lemnului și a produselor chimice, a materialelor plastice și în alte aplicații. Un nou studiu sugerează...
Un nou studiu, publicat în jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie (link direct studiu) sugerează că expunerea pe termen lung la formaldehidă, la locul d euncă, poate fi asociată mai târziu cu tulburări cognitive.
„Știm că expunerea la formaldehidă a fost legată de anumite tipuri de cancer, iar rezultatele noastre sugerează că expunerea la cantități mici de formaldehidă poate fi, de asemenea, asociată cu un nivel mai scăzut de funcționare cognitivă”, a declarat autorul studiului, dr Noemie Letellier, de la Universitatea din Montpellier, din Franța.
„Oamenii a căror muncă îi expune la formaldehidă ar putea dori să ia măsuri de precauție, iar companiile ar putea dori să caute modalități de a reduce expunerea lucrătorilor la substanța chimică periculoasă”, a arătat cercetătoarea.
Studiul a analizat 75.322 de persoane din Franța, cu o vârstă medie de 58 de ani. Dintre aceștia, 8%, sau 6.026, au fost expuși la formaldehidă în timpul vieții lor profesionale. Ocupațiile lor includ cele de asistente medicale, îngrijitori, tehnicieni medicali, lucrători din industria textilă, chimie și metal, dulgheri și angajați care fac curățenie (inclusiv spălătorii).
Expunerea pe viață la formaldehidă a fost calculată cu un instrument utilizat pentru a estima expunerea unei persoane la potențiale pericole pentru sănătate în diferite ocupații. Oamenii au fost împărțiți în trei grupuri egale în funcție de anii lor de expunere la formaldehidă: scăzută a fost considerată expunerea de șase ani sau mai puțin, medie - de șapte până la 21 de ani și ridicat- de 22 de ani sau mai mult. De asemenea, participanții au fost împărțiți în trei grupuri în funcție de expunerea lor cumulativă, care este cantitatea totală de formaldehidă la care o persoană este expusă de-a lungul vieții, pe baza probabilității, intensității și frecvenței expunerii.
Funcția cognitivă a fost măsurată folosind șapte teste comune de reamintire a cuvintelor, memorie, atenție, raționament și alte abilități de gândire, pentru a evalua fiecare domeniu și pentru a obține un scor cognitiv global.
După ajustarea în funcție de vârstă, sex, educație și alți factori, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost expuse la formaldehidă la locul de muncă au avut, în medie, un risc cu 17% mai mare de a avea tulburi cognitive, adică probleme de gândire și memorie, comparativ cu cei care nu au fost expuși. Acest lucru a fost valabil pentru fiecare tip de funcție cognitivă testată de cercetători.
De exemplu, unul dintre testele cognitive presupune să potrivești simbolurile cu numerele conform unei chei aflate în partea de sus a paginii. Subiectul copiază simbolul în spații sub un rând de numere. În acest studiu, scorul maxim posibil a fost 135. Grupul care nu a fost expus la formaldehidă a avut un scor mediu de 66, comparativ cu un scor mediu de 63 în grupul care a fost expus la formaldehidă.
Angajații care au fost expuși la formaldehidă timp de 22 de ani sau mai mult au avut un risc cu 21% mai mare de tulburări cognitive globale, comparativ cu cei care nu au fost niciodată expuși la substanța toxică. De asemenea, angajații cu cea mai mare expunere cumulativă la formaldehidă au avut un risc cu 19% mai mare, în medie, de a avea tulburări cognitive, comparativ cu cei care nu au fost expuși.
„Utilizarea formaldehidei a scăzut în ultimele decenii; cu toate acestea, rezultatele noastre evidențiază faptul că există încă mii de oameni a căror muncă îi expune la substanța chimică și se pot confrunta cu riscul de afectare cognitivă mai târziu în viață din cauza acesteia”, a arătat dr Letellier.
Cercetătoarea atrage atenția că studiul nu demonstrează că expunerea la formaldehidă provoacă direct tulburări cognitive, ci că arată doar o asociere. O limitare a studiului este că acesta nu a inclus lucrătorii independenți sau angajații din domeniul agricol.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
